Nod în papura nunții

S-a încheiat un eveniment care a atras ca un magnet toate televiziunile, o bună parte a presei electronice și a generat nenumărate comentarii dintre cele mai diferite. Căsătoria civilă și religioasă a lui George Simon cu aleasa inimii lui. Care declanșat și un veritabil război politic. Cine a pierdut și cine a câștigat?

E mult timp de când partidul AUR în general și George Simon în special sunt vânați din toate direcțiile spectrului politic. Puțini sunt cei care înțeleg cum a fost posibil ca, în condiții normale, un nou partid politic să apară din spuma mării și să ia cât ai bate din palme 10% de electorat. Au fost și mai puțini cei care au reșit să nu-l identifice pe liderul noii formațiuni politice, George Simon, cu un produs realizat în laboratoarele statului subteran. Sau chiar peste hotare, la Moscova. Pot să-i număr pe degete pe cei care, comentând fulminanta ascensiune AUR, care a continuat și după alegeri, plasându-l azi pe locul trei pe podiumul electoral, au știut că acest George Simon nu le-a căzut din cer. Nu vine din neant. Ci din România profundă.

Chiar din anul de grație 1990, când Liga Studenților era condusă de Marian Munteanu și când acesta, la fel ca și mine și mulți alții, acolo, în Piața Universității, devenise „golan". Noi am devenit „golani" atunci, în primăvara lui 1990, și ne-am pus la propriu și etichete cu acest cuvânt în piept, pur și simplu pentru că Ion Iliescu ne-a taxat astfel. Pentru că îndrăzneam să protestăm împotriva confiscării revoluției, împotriva autorilor loviturii de stat, împotriva noii puteri pro-moscovite, care se instalase la București. Ne-a taxat Ion Iliescu cum că am fi golani și legionari. George Simon este un produs similar acelor ani. Nu și produsul statului subteran. Puțini dintre compatrioții noștri știu că acesta, într-un relativ anonimat, a trudit ani de zile pentru a colecta din România cărți în limba română și a le transporta fraților noștri moldoveni, făcând nenumărate donații spre beneficiul școlilor. Sunt și mai puțini cei care identifică numele său cu al celui care a scris într-un mod foarte vizibil, în nenumărate locuri din această țară, în special pe poduri, mesajul „Basarabia e România". Pentru toți cei cu o gândire mai comodă, a fost mai simplu să creadă că acest personaj este chiar venit din spuma mării. Și că, prin urmare, este creația cuiva.

Cum e cu omul, e și cu nunta. Dacă un compatriot își propune să facă o nuntă românească, dacă la ea participă 10.000 de persoane sau, mă rog, mai multe de o sută-două, atunci mai comod este să ne imaginăm că e ceva nefiresc cu acest eveniment. Și mai ales dacă invitații poartă costume naționale. Atunci nunta e musai legionară. Cum legionară a fost în anii 1990 și Piața Universității.

Sunt mulți care s-au luat după fentă. Fenta este cu adevărat o creație a laboratoarelor. Fenta la moda este că, dacă ești patriot, ești naționalist. Dacă ești naționalist, ești în cel mai bun caz putinist și în cel mai rău caz extremist. Dacă se poate, de tip legionar. Și iată cum astfel s-a ajuns în situația uluitoare în care au existat, legat de George Simion, acuzații de acest fel. Cum că și-a făcut o nuntă legionară. Cei care s-au luat după fentă au butonat în neștire canalele de televiziune, au ales până la urmă ce le-a convenit, iar la sfârșit au putut să tragă și concluziile. Televizizuile care au prezentat onest acest eveniment au fost campioanele ratingului. Până la urmă, bunul simț a învins. Cetățenii au ales în funcție de bunul simț și au rămas pe acele canale de știri, care s-au dovedit capabile să prezinte acest eveniment al unei mari nunți românești cu onestitate și decență. Iar celelalte televiziuni, care au încercat să bage bățul prin gard, au fost penalizate printr-un rating scăzut.

Din această perspectivă, nunta care l-a avut drept principal erou pe George Simon, firește, a contat în mare măsură și mireasa, s-a dovedit a fi o excelentă hârtie de turnesol. Care a separat aproape instantaneu intențiile rele de intențiile bune. I-a separat pe unii de ceilalți. I-a dat la o parte, elegant, dar ferm, pe cei care au montat fenta și au pus semnul egalității între tradiție și extremism, de cei care au înțeles că vechile și sănătoasele obiceiuri românești nu trebuie taxate așa cum doresc neomarxiștii. Că identitatea națională a unui popor nu se cuvine a fi anulată. Și nici batjocorită.

Din toate motivele de mai sus, la care aș putea adăuga multe altele, felicit noua familie Simion pentru minunatul eveniment pe care l-a pus la cale. Un eveniment care a avut și meritul de a despărți apele.

Sorin Rosca Stanescu