Morții strigă după aer

"Aurul este pentru amantă - argintul pentru servitoare!
Cuprul pentru meșterul viclean în meseria lui.
Bun! a spus baronul, așezat în tronul său,
Dar fierul? - Fierul rece este stăpânul tuturor!
Coroanele sunt pentru cei viteji - sceptrul pentru cei îndrăzneți!
Tronul și puterea pentru oameni puternici care îndrăznesc să le ia și să le țină.
Bun! a spus baronul, îngenunchind în tronul său,
Dar fierul? - Fierul rece - este stăpânul omului!"
Rudyard Kipling - Fierul Rece

Un om simplu, fără istorie, fără școală, fără de nimic, este legat de fierul rece al unui pat de spital. Moare fără ca medicul să îl elibereze. Așa legat pe pământ așa și în cer. Medicul a hotărât ca moartea să primească un om legat la propriu și la figurat.

Bolnavul este legat de doctorii mizeriei umane ce traversează societatea românească de astăzi și învins de panica ultimei clipe. Un om mare, medic, profesor universitar, este legat de fierul rece al altui pat de spital. Moare și el în fața foștilor lui studenți, fără drept de apel. Medicii Facebook și asistentele medicale în Channel produs în Turcia nu consideră că pacientul trebuie să aibă dreptul la moarte decentă. Nu, moartea o decid dânșii, ăia care ne leagă de patul de spital. În secretul dictaturii medicale din România care umflă tendințele criminale, oamenii mor legați de paturi.

În România decăderii morale denumite covid, pacienții se leagă de paturi, ca niste animale dezgustătoare, pentru că unul, medic cu suflet mort, scos din iad și îmbrăcat în alb, paracliser de stâlp ciumat, suflător în lumânări de mort, cântăreț blestemat al ticăloșeniei devenită lege, a decis să nu fie deranjat din autoritatea sa sacră de un om ce urlă după aer. Nu a învățat în școală ce l-a transformat în contabil de morți, nici decum în medic, că ultimile gesturi ale unei ființe umane care se sufocă este să se ridice în picioare și să încerce cu gesturi disperate, instinctive nici decum gândite, să se salveze. Este gestul final al bipedului, să se ridice, să fugă de moarte. Este gestul suprem de luptă. Medicul decide că nici acest final demn nu este destinat pacientului său. Să moară legați de fierul rece. Cu ștampilă, cu parafă, cu protocoale cu tot. Eu doctorul de ATI decid cum moare Omul. Acum milenii, soldatul laș sau simplul slujbaș al împăratului decidea la fel. Astăzi, în epoca democrației covid, decide doctorul.

Și pentru că sunt momente cumplite, liniștea medicului nu trebuie deranjată. Legăm pacientul de pat, ba criticăm și familia că îndrăznește să vorbească. Auzi la el student odihnit, cu creierul prăjit de prea multă autoritate, cum așa profesorul meu să nu fie legat de patul de spital. Ne răzbunăm că nu ne-a dat note bune la examene, că nu ne-a dat droguri să inhalăm, că ne-a obligat să muncim în anii de studenție când noi doream doar haiducie și furt. Doar 45 de alți studenți tocmai fuseră exmatriculați că au furat examenele exact la Facultatea de Drept. Păi ce noi medicii suntem mai fraieri? Să îi legăm de fierul rece, să se zbată ca animalele condamnate la moarte, să le fie rușine că cer aer. Moartea din spitalele covid este mai atroce decat glontele din lagărul comunist.

Dantească imagine, finală înjurătură adusă vietii. Neghiobul ajuns medic, mortul viu cu suflet vândut satanei nu înțelege că viața îi este menirea și nici de cum moartea. Republica a mai ridicat o categorie profesională peste oameni, a mai ridicat o crimă la nivel de politică de stat. Și medicii au devenit sacrii, și ei sunt parte a republicii ce își leagă de fier cetățenii. Acum ani, aceeași republică îi lega câte doi în lanțuri, îi purta murdar prin fața urletelor unor alde Clotilde, Franț, Bot sau Ceaușescu, apostoli ai mizeriei morale și fiziologice, ca apoi să îi trimită la pușcărie. Neghioabele mase ședeau și aplaudau la televizor crima. Acum șadem și aplaudăm medici care se laudă cu morții fără aer legați de fierul rece.

Sclavia medicală să trăiască. Legăm pacienții de paturi să nu se deranjeze îmbrăcatul în alb din spitalele închisori de urletele celor ce se sufocă sau, în spasmul morții, cu panica desenând umbra infernului în bietul suflet chinuit, să nu cumva să răceasca cafeaua luată șpagă. Covid-19 a reușit ceea ce nazismul a reușit. A banalizat răul. A transformat răul în protocol medical și normă socială. A furat și dreptul la moarte curată și demnă, încarcerând divinitatea din om. Cel care leagă omul de fierul rece numai medic nu este, darămite ființă umană, zămislită din lumină.

În numai doua zile, doi șefuți de pe la ATI-uri din spitale românești denunță curajul oamenilor de a vorbi despre cum le sunt tratate rudele în spitalele pe care pandemia de covid-19 pare că le-a transformat în celulele condamnaților la moarte. Un fel de obraznic, șăf de trib ATI din Sibiu, pe vremuri capitală europeană a nu știm cărei culturi, căci a culturii vieții orașul ală nu mai este, se supără când se publică mârșăvia pe care o face zilnic. Cere investigarea celui care a demascat crima și a ziaristului care o publică. Kapo, șeful de la celula medicală cere pedepse. Să îi lege și pe ei de fierul rece. Nu îi ajunge că pedepsește muribunzii fără aer. Acum se luptă și cu cei care povestesc acțiunile lui.

Apoi studentul profesorului din Mureș, lăsat să moară legat de pat țipă și el, neant biblic și neterminat cerebral. Născut să slujească viața, baronul din tronul său de la ATI mureșean insultă memoria fostului său dascăl. Patru ore, țipă halatul alb, doar patru ore l-am legat. Și totul legal, scrie în protocoale și în fișe medicale, sunt apărat de dictatura medicală Covid-19. Ce vorbește fratele său este răzbunare. Nu a înțeles boala. Studentul arțăgos și plin de spume spune că profesorul lui nu înțelesese boala. Cam cu ar veni unul la Socrate în școală să îi spună că nu a înțeles folosofia. În universul larg fenomenul este cunoscut. Gaura neagră formată din lumină înghite și ucide la final lumina. O fi înțeles ceva medicul țipător de prostii și devenit legător de oameni din anii petrecuți de pomană pe acest pământ. Așa își educă copii? Așa spune femeii lui de o îmbrățișează, leagă-te de fierul rece? Pe tac-su de fierul rece l-o fi legat? Imense reserve de urât, nevolnicie, nemernicie, mâl duhnind a viermi și sărăcime a spiritului mai sunt și aceste scrântite forme de viață denumite medici?

Fantoma acerebrată ce poartă titlul de medic uită că cele patru ore de chin, de pedeapsă unică în lumea umană, sunt pierdute din viața unui om. Patru ore din viața unui om liber transformate în chin, în tortură. În patru ore moare umanitatea, dispare universul. Pentru medicul acela patru ore nu înseamnă nimic. Lipsa axiologiei duce la lipsa timpului. Lipsa timpului duce la moartea lui Dumnezeu. Pentru univers, patru ore înseamnă viață, istorie și umanitate. Îngerul morții râde în hohote, căci din abisul istoriei o mai ușoară pradă nu i-a fost oferită. De când se știe omul luptă cu moartea, pe cînd medicul de la ATI îi oferă tributul de sânge gratuit. Îngerul căzut se și miră de așa generozitate. Se uită bine să nu cumva să fie vre-un degenerat de-al lui. Mai să fie își zice în sinea lui, este un medic de mi l-a trimis gata legat, deci este legal!

Actul medical transformat în legatul de fierul rece a devenit normă de tratament în România.Genunea tace la finalul zbaterii celui legat căci nu poate primii pe omul deja răstignit. Legat de fierul rece, între tâlhari cu titluri de medic, omul acela este izbăvit. A murit condamnat de epileptici și neterminati spermatici. Legat de fierul rece al patului insalubru, pacientul a plecat acolo unde viața lui contează, acolo unde tatăl îi unge rănile cu libertatea eternă. Poruncind tămâie dulce și miros de nectar, zeii se vor fi uitat deja mânios la medicul care a legat Omul de fierul rece. Rușine și blestem, din timpuri scrisă, stă să adune praful veșnicei osânde, peste numele celor care, ca Iuda, tradătorul Omului, își leagă pacientul de fierul rece !

H.D. Hartmann