Mofturile lui Marcel Ciolacu

Am auzit și nu mi-a venit să cred. După ce nenumărați reprezentanți PSD, în frunte cu Marcel Ciolacu, ne-au atenționat la nesfârșit că partidul va introduce o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Orban doi și jumătate, iată că, pe ultima sută de metri, asistăm la ezitări periculoase. Care au în vedere o amânare. Să nu fi primit Ciolacu semnalul corespunzător din partea statului subteran?

A fost o singură dispută legată de moțiunea de cenzură. În interiorul PSD. Toată lumea, în frunte cu primarii și consilierii șocali, care sunt cel mai mult expuși unei presiuni politice infernale, solicitau și solicită o responsabilizare a PSD prin introducerea unei moțiuni de cenzură și asumarea la nevoie a guvernării într-o perioadă deosebit de dificilă. Polemica nu a fost despre dacă, ci despre când. Partida lui Ciolacu ar vrea după alegerile programate pe 22 august. Respectiv în septembre. Partida anti-Ciolacu susține contrariul. Adică înainte de Congres. Ținând cont că Ciolacu s-a grăbit să-și angajeze răspunderea legat de reușita operațiunii. Păi cum va mai răspunde el, au spus adversarii săi interni, dacă apucă să fie ales președinte pe patru ani, iar moțiunea cade după? Ce face? Demisionează? Sau partidul își organizează un Congres extraodinar?

Cel mai uluitor este argumentul care ne este fluturat pe sub nas de către cei care doresc o amânare a dărâmării Guvernului Orban 2 și jumătate. Argument invocat tot de Ciolacu. Și anume că PSD nu ar dispune de majoritatea necesară decât împreună cu ALDE și cu Pro România. Și că aceste partide nu au convenit până în acest moment cu PSD o înțelegere fermă legată de alegerile locale. Ca și când ar exista vreo legătură. Iar argumentul este total fals. L-am auzit în repetate rânduri pe Călin Popescu Tăriceanu afirmând în propoziții fără echivoc că va vota pentru căderea Guvernului. Și l-am auzit și pe Ponta spunând același lucru. Sigur că, în ceea ce-l privește pe acesta, nu este nicodată sigur că va face ce va spune. Dar totuși, ce interes ar avea el de această dată să trădeze?

Așa că altă explicație nu am. Și atunci mă adresez eminențelor cenușii ale statului subteran. Sau direct lui Klaus Iohannis. Faceți oameni buni ceva. Deteminați-l pe Ciolacu să spună ori că e albă, ori că e neagră. Scoateți-l, pentru numele lui Dumnezeu, din poziția de șpagat. O poziție din care el se tot face că așteaptă ceea ce se știe de mult. Ca Guvernul Orban doi și jumătate să refuze să mărească, așa cum scrie în lege, pensiile și alocațiile.

Sorin Rosca Stanescu