Mega-jucătorii penali de pe tușă

Un scandal fără precedent a fost generat ieri de către procurorul șef al Curții Penale Internaționale de la Haga. Acesta a solicitat emiterea unui mandat de arestare împotriva a doi lideri israelieni și altor câtorva lideri Hamas. Furtuna s-a declanșat instantaneu pe ambele maluri ale oceanului.

Mandatul solicitat de Karim Khan îl vizează în mod direct pe Benjamin Netanyahu, dar și pe Yoav Gallant, ministrul israelian al Apărării. Se solicită de asemenea aprobarea unui mandat de arestare împotriva liderului aripii militare a Hamas, Mohammed Diab Ibrahim al-Masri, precum și a încă doi capi ai organizației teroriste. Acuzațiile sunt de crime de război și de crime împotriva umanității. Nici Israelul și nici Statele Unite, care au reacționat vehement, nu sunt semnatare ale convenției din 1998 în baza căreia a fost creată această curte penală internațională. La fel cum, în paranteză fie spus, nici Rusia nu este parte a respectivei convenții. Totuși, dacă se aprobă mandatele de arestare, persoanele vizate nu vor mai putea călători fără riscul de a fi încarcerate în niciunul dintre statele care sunt parte ale acestui organism internațional. În ce constau reacțiile și de ce aproape instantaneu un număr foarte mare de analiști consideră că decizia procurorului Karim Khan este extrem de controversată?

Principala obiecție este că aceste mandate de arestare solicitate, dar încă neaprobate, sunt expresia unei false echivalențe morale între ceea ce a făcut Hamas și ceea ce a făcut Israelul. La originea războiului de Gaza, care este considerat pe bună dreptate un carnagiu, se află o organizație teroristă, recunoscută ca atare de cele mai multe state, respectiv Hamas, care a pus la cale și și-a asumat un atac neprovocat împotriva unor așezări israeliene, uciderea cu sânge rece a unui mare număr de cetățeni nevinovați și luarea de ostatici care, în ciuda tuturor presiunilor, inclusiv din partea unor state neprietenoase față de Israel, nu au fost încă eliberați. A condamna reprezentanții Israelului la pachet cu reprezentanții Hamas reprezintă conform unor reacții de la Tel Aviv sau unor reacții din Statele Unite o uriașă eroare atât morală, cât și juridică. Extrem de interesant, dar și de înțeles în același timp, este faptul că la Washington împotriva deciziei asumate de procurorul șef al Curții Penale Internaționale s-au pronunțat atât republicanii, cât și democrații, aceștia din urmă în frunte cu Joe Biden. S-a solicitat, nici mai mult nici mai puțin decât instituirea de sancțiuni împotriva membrilor Curții, în măsura în care mandatele vor fi aprobate. Întrucât decizia Curții de la Haga este luată cumva la pachet, o eventuală dezangajare ar face ca și Hamas să iasă din această afacere cu fața curată. Inclusiv reprezentanții acelor state care, fățiș sau mai puțin fățiș, au susținut Hamas. Inclusiv reprezentanții organizațiilor civile, naționale și internaționale care, cu rea credință, au pus semnul egalității între Hamas și palestinieni. Ca și când respectiva organizație teroristă ar fi fost și ar fi reprezentanta legitimă a populației palestiniene. Indiferent cum se va scrie istoria, la sfârșit, atunci când se va trage linie, se va stabili că vina principală pentru ceea ce se întâmplă în Gaza o poartă nu doar Hamas, ci și toți cei care într-o formă sau alta au încurajat această organizație teroristă.

Dar aspectul cel mai grav al procesului declanșat de Karim Khan vizează decredibilizarea și până la urmă dezinstituționalizarea Curții Penale Internaționale. O decizie atât de controversată, dacă ar mai fi și aprobată de Curte, ar pune sub un mare semn de întrebare ultima condamnare de răsunet prin emiterea mandatului internațional de arestare împotriva lui Vladimir Putin. Iar efectele în timp s-ar duce și mai departe, pentru că semne de întrebare ar mai putea fi ridicate și în ceea ce privește implicarea Curții Penale Internaționale în condamnarea celor acuzați de crime împotriva umanității la capătul războiului de fosta Iugoslavie.

Decizia este atât de controversată și atât de discutabilă, încât nu este exclus să asistăm la disoluția acestui organism internațional, care are totuși o istorie de 25 de ani.

Sorin Roșca Stănescu