Liz Truss, o combinație de tip Dăncilă-Birchall

Conservatorii britanici au ales ieri noul prim-ministru, preferând-o pe Liz Truss în locul lui Rishi Sunak. Numele lor nu sunt de sonoritate internațională, n-au fost mari vedete nici în Marea Britanie până-n momentul în care s-a deschis competiția pentru înlocuirea zăpăcitului de Boris Johnson. Dacă l-ar fi preferat pe Sunak, britanic de origine indiană cu studii la Stanford-USA, alegerea ar fi avut o logică anume, ținând cont de starea proastă economic a țării și priceperea acestuia la Finanțe, respectiv o deschidere geopolitică interesantă către India, care este noul lider al emergenței geoeconomice pe glob.

Liz Truss a fost în ultimii 10 ani de conducere conservatoare un soi de ''fată-n casă'' a guvernelor, ocupând poziții ministeriale diverse, de la îngrijirea copilului și educație, la mediu, alimentație și afaceri rurale, apoi secretar de stat pentru Justiție și Lord Cancelar, din 2017 în 2019 secretar șef al Trezoreriei, secretar de stat pentru Comerț Internațional, plus rolul suplimentar de ministru pentru Femei și Egalități, în fine secretar de stat pentru Afaceri Externe, Commonwealth și Dezvoltare în cadrul remanierii cabinetului din 2021.

Nu vă gândiți că Liz Truss a reușit realizări sau rezultate concrete în aceste funcții, n-avea oricum nici o calificare și e plin internetul de aberațiile pe care le-a susținut în această perioadă, fiind considerată gafeuza de serviciu a guvernelor, ținta emisiunilor umoristice ale televiziunilor. A fost însă de folos liderilor diverși, de la Cameron, la May sau Johnson, sărind oportunist în barca lor la fiecare confruntare din partid, dealtfel din acest motiv a fost și recompensată mereu cu funcții în poziții pentru care nu era calificată. Momentul de adevărată celebritate l-a avut însă acum 17 ani când timp de un an a avut o aventură extraconjugală publică cu deputatul căsătorit Mark Field, pe care Partidul Conservator l-a numit ca mentor politic al său în acea perioadă, lucru care nu i-a dăunat căsătoriei cu contabilul Hugh O'Leary, ''băiat orientat'', care a iertat-o și și-au continuat astfel căsnicia ce durează și azi.

Cu această descriere am lămurit și publicul românesc de ce zic că Truss e o combinație de tip Dăncilă-Birchall, iar în plus, bănuiți că n-a fost suficient oportunismul său pentru cariera îndelungată la vârful politicii britanice, a fost nevoie de motorizare absconsă din partea unor structuri de intelligence interne și externe Marii Britanii.

Starea economică în Regat s-a înrăutățit după Brexit, americanii nu și-au ținut promisiunile de reconectare a britanicilor la fluxuri externe UE și profitabile, fiind prea ocupați cu lupta lor internă, guvernele au fost prost conduse de către amatori ca May sau Johnson, clasa mijlocie a sărăcit și nu mai poate contribui la consolidarea bugetului. Colac peste pupăză, capitalul rusesc ce ungea bine mai ales mecanismul afacerilor subterane britanice s-a evaporat pe fondul războiului și-al sancțiunilor, iar cel arab tocmai se reorientează pe piețe mai puțin restrictive, că n-ar vrea să pățească ceva similar celui rusesc. Am urmărit alegerile conservatorilor în paralel pe CNN și WION (tv-ul internațional al Indiei), americanii au salutat triumfalist alegerea lui Truss, indienii în mod neutru, dar cu speranța alegerii lui Sunak, dar ce e mai important este că deja s-a avansat în media lor informația că FMI se pregătește pentru asistența financiară a Marii Britanii, ceea ce i-ar așeza pe britanici în rând cu ... pakistanezii. Mai clar despre starea economică a Regatului Reginei nici că se poate!

Așadar e previzibil că Guvernul Truss nu va reuși mai nimic, iar pe acest fond britanicii se revoltă deja în mod violent, de la spargerea cu ciocanul a pompelor de benzină și motorină, la inițierea unor mișcări de nesupunere civică ce numără milioane de membri, și care au ca scop principal acum neplata facturilor la energie și a taxelor datorate statului.

În plan internațional, Truss a declarat că va milita pentru sancționarea în plus a Chinei și la alimentarea cu armament a Ucrainei, decizii prostești având în vedere starea geoeconomică atât de precară a țării sale, dar care decizii respectă orbește foaia de parcurs primită-n plic tot de la cei ce coordonează din umbră și Casa Albă.

Din nefericire însă Marea Britanie este ''vârful de atac'' al NATO pentru Eurasia și e previzibil că va fi distribuită în rolul de a amorsa acțiuni de tip kamikaze (altceva nici nu mai poate face, iar Truss e liderul potrivit pentru asta), iar asta va afecta major toți NATO-iștii europeni, deci și pe noi. Contextul britanic intern dpdv socio-economic este însă atât de îmbolnăvit pe cât l-am descris aici pe scurt, așa că vă puteți aștepta la cele mai nepredictibile și grave evenimente, mai ales pe axa Zelenskiy-Truss, adică una de filme horror.

Cozmin Gușă