Legea Inteligenței Artificiale se va pune în aplicare doar dacă va exista voință politică!

Începând cu data de 1 august, intră în vigoare un amplu act normativ dedicat inteligenței artificiale, Artificial Intelligence Act.

Regulamentul (UE) 2024/1689 privind Inteligența Artificială (Artificial Intelligence Act) prevede sectoarele și categoriile de afaceri pentru care se aplică, categoriile de sisteme de IA afectate, în funcție de riscul pe care îl prezintă, obligațiile pentru sistemele IA cu grad ridicat de risc și sancțiunile pentru nerespectare, anunță avocații de la Hațegan Attorneys. 

Regulamentul va afecta în special serviciile financiare (inclusiv băncile), tehnologia, industria pharma și serviciile medicale, utilitățile etc. Nerespectarea regulamentului poate duce la sancțiuni de până la 7% din cifra de afaceri globală pentru utilizări interzise și până la 3% pentru alte încălcări. În ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal, Regulamentul IA vine în complementaritatea Regulamentului GDPR și nu derogă sau înlocuiește obligațiile privind protecția datelor cu caracter personal, ci din contră noile sisteme IA vor trebui să asigure această protecție.

Regulamentul IA se aplică următoarelor categorii: furnizorii care introduc pe piață sau pun în funcțiune sisteme de IA, indiferent dacă sunt stabiliți în Uniune sau într-o țară terță; implementatorii de sisteme de IA cu sediul sau prezență în Uniune; furnizorii și implementatorii din țări terțe, dacă rezultatele IA sunt utilizate în Uniune; importatorii și distribuitorii de sisteme de IA; fabricanții de produse care includ un sistem de IA sub marca lor; reprezentanții autorizați ai furnizorilor neeuropeni; persoanele afectate din Uniune. Actul reglementează 4 mari categorii de sisteme de IA, în funcție de riscul pe care îl prezintă:

Sisteme de IA interzise:

• Sisteme care recunosc persoane și creează scoruri sociale, deduc emoții la locul de muncă sau în instituțiile de învățământ și alte sisteme care afectează drepturile fundamentale ale cetățenilor UE;
• Sisteme de IA cu grad ridicat de risc: Sisteme utilizate în infrastructura critică, angajare și prestare de servicii publice;
• Sisteme de IA cu grad limitat de risc: Chatbot-uri și sisteme generatoare de text, conținut audio-video;
• Sisteme de IA cu grad minim sau fără risc.

Această lege va fi sau nu implementată în funcție de voința politiă. Dacă se va dori introducerea unor norme, acestea vor fi impuse și vor fi alocate resurse pentru acest lucru. Dacă va exista un dezinteres total la nivel politic sau dacă gradul de prioritate al unui astfel de regulament e scăzut, atunci e posibil să nu se introducă legea și în România. Din punct de vedere tehnic, impunerea respectării unei astfel de legi ar fi foarte facilă, având în vedere că se poate folosi tehnologia pentru monitorizare și chiar și sancționare. Pe de altă parte, algoritmii în baza cărora funcționează tehnologia trebuie proiectați corespunzător și adaptați, o misiune ce se poate dovedi a fi dificilă într-o Românie insuficient digitalizată sau prost digitalizată.

Petrișor Peiu