Halloween-ul e cu dovleci cu față umană. Capul Sf. Andrei este real și macabru!

Vă vine să credeți sau nu, am sărbătorit ceva asemănător cu Halloween-ul la mine în Maramureș, prin anii '60. Sfârșitul lunii octombrie, între Sumedru și Ziua Tuturor Sfinților, dovleac scobit și crestat în forma feței umane, lumânare înăuntru, boit fața cu acuarele, mârâit și horcăit pe sub geamuri, speriat babele de moarte.

Nu pot să înțeleg cum s-a șters din memoria oamenilor acest obicei. Intrigat, etnologul, istoricul și arheologul Teofil Ivanciuc, fratele meu, a descoperit urmele obiceiului în satele de lângă Sighet și a trebuit să-mi dea dreptate că nu aberez.

Halloween-ul importat din America nu diferă mult de Haloween-ul meu maramureșan, atâta doar că s-a comercializat. După mintea cea de pe urmă a lui Teodosie, sfințenia pământului, copiii nu ar trebui să participe la petreceri de Halloween, căci se expun la "amăgire și întuneric", când sărbătoarea este tocmai a lor.

În schimb, maturii pot săruta capete mumificate fără să riște să fie acuzați de amăgire și întuneric, ca bieții copii care se joacă cu niște nevinovați dovleci cu fețe umane. Când capul Sfântului Andrei a fost adus din Patras și plimbat prin Iaşi şi Galaţi, mulțimea intrată în delir s-a repezit să-l lingă cu evlavie.

Cornel Ivanciuc

PS: Toate moaștele țin de tradiție și nu au legătură cu Biblia. Sfânta Scriptură, această carte necunoscută de majoritatea românilor tratează alte subiecte, nu cultul moaștelor. Avem practic două religii: creștinismul și sfânta tradiție. Românii ortodocși țin mai mult de sfânta tradiție decât de creștinism. De aceea se spune că suntem atât de religioși