Franța s-a stricat. Efectul de domino pentru țările din UE va afecta și SUA

Scenă petrecută joi seara în platoul unei televiziuni din Franța: Macron era intervievat despre reforma pensiilor, înaintea mitingului ce-a strâns un milion de persoane ce au protestat împotriva sa, contra măririi vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani; în timp ce argumenta agitat, președintele Franței își lovește ușor ceasul de la mână de masa dezbaterii, apoi își trage mâinile sub masă și-și dă ceasul jos, așezându-l pe furiș pe scaunul din dreapta sa; moderatorii nu-l deranjează cu vreo întrebare despre semnificația sau utilitatea gestului, însă internetul explodează cu acuzațiile privitorilor, care-i evaluează ceasul ca valorând cca 100.000 de euro, iar fapta din cursul interviului îl confirmă pe Macron că este un "președinte mincinos, reprezentant și prizonier al francezilor bogați".

La mitingurile de alaltăieri și ieri din Franța s-a vorbit preponderent despre "scena ceasului", oamenii enervându-se și mai tare atunci când administrația prezidențială a comunicat că Macron și-a scos ceasul pentru că acesta îl incomoda în timpul interviului, și nu pentru că a vrut să-și ascundă bogăția. Străzile din Paris și multe alte localități au fost inundate de gunoaie și incendiate din nou de către protestatari, la fel ca-n ultimele două săptămâni, furia coloanelor de cetățeni a fost sporită de sutele de arestări efectuate de către polițiști, iar la finalul zilei de ieri oamenii defilau prin toată Franța pe ritmul celebrei melodii rusești Katiușa, cea pe care mărșăluiau soldații Armatei Roșii.

Parisul arată acum ca un oraș în care se desfășoară un război civil, iar acest lucru a fost prevăzut de către Macron, ce-a fost obligat vineri să anuleze vizita istorică a regelui Charles III al Marii Britanii în Franța, prima deplasare externă a noului monarh. Pricepeți bine semnificațiile și posibilele dezvoltări ale întâlnirii Macron-Charles, dar tot la fel de bine trebuie să știți că anularea vizitei din cauza revoltelor de stradă așează Franța în rândul dictaturilor africane, unde oaspeții oficiali sunt întorși din drum din cauza protestelor interne, iar atunci când eventual revin, sunt întâmpinați de vreun succesor al dictatorului dat jos de furia maselor. Macron nu este (încă) în această situație, dar a devenit nefrecventabil în mod faptic, iar alura lui de lider semnificativ s-a pleoștit, poate iremediabil. Francezii își amintesc că acesta a fost reales președinte anul trecut prin fraude dovedite, inclusiv prin blatul lui Marine Le Pen, ce și-a înșelat astfel susținătorii, în mod similar cu Giorgia Meloni care a făcut asta în Italia, sau cu alți lideri suveraniști ce-au căzut steagul dreptății sociale în urma șantajelor aplicate lor de către "Statele Paralele" de prin țările lor.

Ministrul Muncii din Guvernul francez, care e artizanul reformei pensiilor ce-a scos oamenii în stradă, a dezvăluit ieri, în toiul luptelor de stradă, într-un interviu pentru o revistă LGBT, că este homosexual. Presupunând că nu e atât de tâmpit încât să direcționeze în mod voluntar furia din stradă contra homosexualilor, e limpede atunci că ministrul muncii a interpretat o partitură impusă, iar atunci e clar că "mâna nevăzută" acționează pentru instalarea degringoladei depline în Franța. Cine acționează "mâna nevăzută" încă nu știm, dar vom afla în curând.

Situația în țara lui Macron nu e mult diferită de cea din Italia, Spania, Germania, Marea Britanie, ș.a., atunci când vorbim despre temperatura socială ridicată, generată de scumpiri, nedreptăți, cenzură. Dat fiind și rolul Franței de a vectoriza opiniile în toate aceste țări, e doar o chestiune de zile până când se va impune și acolo curentul francez de revoltă. E previzibilă deci o decădere a stabilității societale în interiorul UE prin propagarea efectului de domino iscat de către amatorul și inconștientul Macron. Situația socială în SUA e cel puțin la fel de gravă ca-n Franța, iar când revoltele se vor înmulți în Europa, nici americanii nu vor mai sta spectatori, acolo Biden e încă și mai nimerit decât Macron pentru a atrage furia oarbă a mulțimilor.

Lumea occidentală se prăbușește vertiginos, iar analiștii propagandei vor constata că Putin (și Xi) ar fi la baza dezastrului. Adevărul e cu totul altul și constă în linșarea democrației din Europa, ce-a căzut victimă lăcomiei corporațiilor multinaționale, ce-au folosit politicieni netrebnici pe rol de cozi de topor. Fiind limitați din punct de vedere intelectual și cultural, liderii corporatiști n-au prevăzut că, la finalul decăderii lumii occidentale, pe care au organizat-o prostește și cu efect de bumerang, vor fi puși chiar ei în fața operațiunii de "seppuku".

Cozmin Gușă