Ferește-mă, Doamne, de creștere economică!

Ghid pentru sărăcirea viitorilor pensionari. Autorii acestui ghid sunt statul român și băncile protejate de acesta.

Finalul anului 2022 ne-a mai adus o lecție de politică românească: deși guvernul PNL-PSD-UDMR ne anunță o creștere economică impresionantă, fondurile de pensii administrate privat și binecuvântate de același guvern, ne anunță că au cam împuținat banii de pensie ai românilor. De unde și expresia: ferește-mă, Doamne, de creștere economică, pentru că de recesiune mă feresc și singur!

După ce a avizat și a ajutat escrocheria numită City Insurance, statul, care trebuia să ne apere de asemenea escrocherii, a asistat, cu aceeași echipă profesionistă pe teren, timp de 5 ani, la frauda City Insurance și n-a zis nici pâs. Apoi, a plătit 120 de milioane de euro (deocamdată) celor aproape 65.000 de oameni și firme care aveau de recuperat banii de la falita companie de asigurări. Și de unde să scoată acei bani dacă nu de la fraierii de contribuabili? De la începutul anului 2023, profesioniștii din instituțiile statului au mărit de la 2,5% la 4% contribuția pe care toate companiile din piața de asigurări sunt obligate să o verse lunar către Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA).

Adică în fondul acela de unde se plătesc datoriile rămase neplătite în urma falimentelor companiilor gen City Insurance. Asta după ce, cu doar un an înainte, la 17 februarie 2022, respectiva contribuție a crescut de la 1% la 2,5%. Cu alte cuvinte, în doar 11 luni, fiecare asigurat a ajuns obligat să contribuie la fondul nepăsării statului (mai sus-numitul FGA) cu un procentaj de patru ori mai mare. De patru ori! Iată o taxă crescută de patru ori în 11 luni, că tot ne explică actuala putere că nu ne-a crescut taxele.

Și-uite așa, milioanele de oameni care plătesc RCA sau alte polițe de asigurări finanțează acoperirea datoriilor ignorate ani de zile de gardienii bunăstării noastre, gardieni ascunși sub denumirea de ASF - Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Evident că, la 19 luni de când frauda a fost descoperită, și la 14 luni de când firmei City Insurance i s-a ridicat autorizația de funcționare, niciunul dintre cei vinovați nu a fost trimis în judecată și nici măcar nu a fost cineva acuzat. Iar cel care trebuia să vegheze ca aceste lucruri să nu se întâmple, fostul președinte de la ASF - senatorul PSD Leonardo Badea - a fost pedepsit prin numirea ca viceguvernator al Băncii Naționale a României, instituția desemnată să supravegheze băncile pentru a nu apărea niște cazuri „City Insurance" și prin mediul bancar.

Anul trecut, 2022, 7,9 milioane de români au fost înrolați prin forța legii, la Pilonul II de pensii, adică li se reține obligatoriu o parte din contribuția la asigurări sociale, parte care se transferă unor fonduri administrate de marile bănci străine din țară: banca olandeză ING, cea austriacă BCR, cea franțuzească BRD etc.

Ei bine, cei 7,9 milioane de oameni care au lăsat 10 miliarde de lei doar anul trecut pe mâna bancherilor privesc cu stupefacție cum banii lor s-au împuținat, în medie, cu 3,4%, într-un an în care inflația a urcat cu peste 16%! Și nimeni de la nivelul statului nu pare să fie interesat de asta.

Toată pătura vorbitoare de la vârful țării expediază scurt această contra-performanță: cică așa este în toată Europa, de parcă românul care ar fi trebuit să beneficieze la final de 2022 de proprii săi bani s-ar încălzi la gândul că și bulgarul sau luxemburghezul are parte de aceeași surpriză neplăcută. Ba, chiar mai mult, toți experții plătiți din salariile a 8 milioane de nevoiași conchid doct: e o scădere doar pe hârtie! O fi pentru ei și pentru cititorii blogurilor lor. Pentru cel care iese acum la pensie, nu e deloc o fericire.

La finalul lunii septembrie 2022, fiecare român participant la sistemul pensiilor administrate privat avea un activ net de 11.362 de lei, în scădere cu 0,5%, comparativ cu septembrie 2021. Iar trei luni mai târziu, la finalul anului 2022, cele şapte fonduri de pensii private Pilon II au încheiat anul 2022 pe minus, de la o scădere de 4,7% la NN Pensii la minus 0,4% pentru Metropolitan; ca valoare medie, Pilonul II a înregistrat anul trecut o scădere de 3,4%.

Informațiile acestea le avem de la autoritatea statului (ASF - Autoritatea de Supraveghere Financiară), care stă cocoțată pe salarii de multe mii de euro pentru a privi cu lupa ce se întâmplă cu banii sărmanilor votanți.

CUM ARATĂ O PĂCĂLEALĂ STATALĂ

Haideți să înțelegem adevărata dimensiune a acestei imense păcăleli: dacă eu îmi luam 10.000 de lei acasă în loc să îi dau spre administrare băncii olandeze ING sau celei austriece BCR și îi împărțeam exact ca pe un fond de pensii, adică cumpăram obligațiuni de 6.300 de lei, acțiuni pe bursă de 2.100 de lei și obligațiuni corporative de 800 de lei, astăzi, aveam dețineri de obligațiuni ale statului de 6.300 de lei, plus o dobândă de 252 de lei, acțiuni care valorau doar 1.900 de lei, pentru care mai încasasem dividende de minimum 3.000 de lei (pe portofoliul deținut de fondurile din Pilonul II) și aveam tot 800 de lei în obligațiuni corporative, plus dobânzi încasate de 64 de lei.

Adică, în loc de cei 10.000 de lei inițiali, aveam aproape 11.200 de lei, deci aveam cam 1.200 de lei în plus, și fără să plătesc niciun comision de administrare. Dacă, în schimb, dădeam banii spre administrare băncilor din Pilonul II, azi aș fi avut o gaură de 340 de lei!

Ba și mai simplu spus: dacă fondurile de pensii țineau banii numai în depozite bancare, azi aveau un câștig nominal de 5-6%, dar ei, profesioniști în investiții, au reușit, în schimb, o gaură de 3,4%.

Să vedem, pentru a ne face o idee, cam care au fost evoluțiile principalilor factori care influențează activul net al fondurilor de pensii. Fondurile de pensii administrate privat (adică Pilonul II + Pilonul III) aveau, la sfârșit de septembrie 2022, active de peste 92 de miliarde de lei, în scădere de la suma maximă de 95 de miliarde de lei, atât cât era totalul activelor deținute de aceste fonduri la sfârșitul lunii august 2022. Din cele

92 de miliarde de lei, 88,7 miliarde de lei sunt fondurile cumulate ale Pilonului II. În fiecare trimestru, aceste fonduri încasează de la salariații din România contribuții de aproximativ 2,7 miliarde de lei, adică în anul 2022, le-au intrat în conturi aproape 11 miliarde de lei.

Banii românilor incluși în Pilonul II, cei 88,7 miliarde de lei, au fost investiți astfel: titlurile de stat au reprezentat 63% la 30 septembrie 2022, în creștere față de procentul de 60% investit la 31 decembrie 2021 în acest tip de instrumente financiare, iar investițiile în acțiuni au reprezentat, la 30 septembrie 2022, un procent de 21% din valoarea totală a activelor fondurilor de pensii din Pilonul II.

Cheltuielile statului român cu dobânzile au fost de 27,18 mld lei, în primele 11 luni ale anului 2022. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 10,58 mld lei. Vorbim, așadar, de o creștere a dobânzilor pe care statul român le plătește cu 63%, potrivit Ministerului Finanțelor. Pe de altă parte, statul nostru are o datorie de vreo 650 de miliarde de lei, deci dobânda plătită reprezintă peste 4% din suma datorată.

Administratorii pensiilor din Pilonul II vor să ne explice că, după un an cu venituri mult mai mari decât cheltuielile, valoarea pensiei administrate privat a fiecăruia dintre cei aproape 8 milioane de români a scăzut! Foto Mihail Oprescu, Q Magazine

Cu alte cuvinte, dacă fondurile de pensii administrate privat au cam 63% din portofoliu obligațiuni de stat, deci 56 de miliarde de lei, ele au primit anul trecut o dobândă de minimum 2,24 miliarde de lei (peste 4% din suma valorii obligațiunilor de stat ajunse în portofoliul acestor fonduri).

Cele 2,24 de miliarde de lei câștigați din dobânzile la titluri de stat se adaugă celor aproape 11 miliarde de lei pe care fondurile din Pilonul II le-au încasat în același an, 2022. An în care au făcut plăți de mai puțin de 300 de milioane de lei.

Cea mai mare participație a fost cea de la Fondul Proprietatea. Această acțiune valora, la început de 2022, puțin peste 1,99 lei, iar la sfârșitul anului 2022 valora aproape 2,08 lei, iar dividendele plătite anul trecut au fost de 0,125 lei/acțiune. În total, fondurile de pensii au câștigat, la fiecare acțiune FP 0,21 lei, adică un plus de 10,5%.

A doua cea mai mare participație a fost la OMV Petrom. Această acțiune a scăzut, pe parcursul anului 2022, de la 0,457 lei la 0,4255 lei (după o suspectă vânzare a 3% din totalul acțiunilor OMV Petrom de Fondul Proprietatea, cu un discount de 75!), dar a plătit un dividend total de 0,09 lei/acțiune. În total, fondurile de pensii au câștigat, la fiecare acțiune OMV Petrom deținută, 0,058 lei, adică un plus de peste 12%!

A treia cea mai mare deținere este la Banca Transilvania. Această acțiune a scăzut, pe parcursul anului 2022, de la 23,44 lei la 20,9 lei, dar a plătit un dividend total de 1,26 lei/acțiune și a mai oferit și 10% din acțiuni gratuite. În total, fondurile de pensii n-au câștigat, dar nici n-au pierdut nimic la fiecare acțiune BT deținută.

În schimb, deținerile mai mici ale fondurilor de pensii (Nuclearelectrica, Romgaz sau Transgaz) au performanțe demne de invidiat. Romgaz, de exemplu, a sărit de la aproximativ 38 lei/acțiune la 40 de lei/acțiune, dar a oferit și dividende de 3,8 lei/acțiune, adică a adus un spor de peste 15% valorii inițiale. La rândul ei, Transgaz a evoluat de la 237 de lei/acțiune la aproape 290 de lei/acțiune, cu un dividend distribuit de 14,82 lei/acțiune. Vorbim, în acest caz, de un câștig anual de peste 28%.

Nu cred că mai are rost să mai intrăm amănunțit și în evoluțiile celorlalte acțiuni, dar facem mențiunea că vorbim de evoluții similare, cu câștiguri consistente, cu excepția Nuclearelectrica, unde politica de dividende mici a statului, plus proasta administrare, au indus scăderi ale valorii deținerilor.

Concluzia, oameni buni, este următoarea: fondurile din Pilonul II au primit pe parcursul anului contribuții de 10 miliarde de lei, au obținut venituri din dobânzi de aproape 2,5 miliarde de lei și au obținut creșteri consistente ale valorii acțiunilor deținute, plus dividende uriașe încasate. Și cu toate acestea, creșterea valorii nominale a activelor totale nu a fost mai mare de 2% pe tot anul 2022, iar activul net unitar a scăzut cu vreo 3,4%.

LA VENITURI MAI MARI, PENSII MAI MICI

Ei, și-acum începe circul: cum vor administratorii pensiilor din Pilonul II să ne explice că, după un an cu venituri mult mai mari decât cheltuielile, valoarea pensiei administrate privat a fiecăruia dintre cei aproape 8 milioane de români a scăzut!

Și să vedeți explicații! Cică, prima cauză a dezastrului ar fi aceea că indicele Bloomberg - indicele de referinţă pentru titlurile de stat emise de statul român în euro - a avut minus 22% în 2022, iar cel care urmăreşte evoluţia titlurilor de stat în lei, minus 2,8%. De fapt, scăderea valorii de tranzacționare a titlurilor de stat este doar pe hârtie, căci dacă ai împrumutat statul cu 100 de lei, vei primi la scadență tot 100 de lei. Plus dobânda pe care o încasezi trimestrial. Da, dar amărâtul care iese azi la pensie și își vrea banii înapoi ce face? Încasează mai puțini bani, deci pentru el scăderea nu este deloc pe hârtie. Ca să nu mai spunem că așa cum fondurile de pensii au titluri care expiră peste 2, 3 sau 5 ani, au și titluri care au expirat anul acesta, la care valoarea nominală este și cea de pe hârtie.

Mulți ani li s-a spus românilor că existența pensiilor private este o garanție și că, odată ieșiți la pensie, vor avea pensii mai mari decât cele de astăzi pentru simplul motiv că o parte din contribuțiile lor vor merge către niște fonduri „cu acumulare", unde se vor înmulți constant, prin grija unor „profesioniști" cu zeci de diplome înrămate pe pereți. Și iată că, de fapt, profesioniștii aceștia sunt la fel de pricepuți ca orice om de pe stradă: în anii de creștere economică, activul net crește, iar atunci când apare vreo problemă (cum ar fi inflația) activul net scade.

Dacă banii din pensiile private ar fi încăput pe mâna unor mari specialiști, aceștia ar fi știut, desigur, să îi protejeze de oscilațiile economiei. Căci asta este menirea unui fond administrat profesionist. De exemplu, atunci când anticipezi turbulențe economice, vinzi totul, pui banii în depozite bancare și te culci liniștit până când te sună alarma sfârșitului de criză și atunci te apuci iar de cumpărat. Acum cine știe? Poate oamenii chiar știau ce să facă, dar nu și-au bătut deloc capul cu punerea în practică a mărețelor lor viziuni.

Și-atunci, te întrebi, firesc: care este menirea fondurilor private de pensii, dacă acestea evoluează la fel ca graficele din raportările guvernelor? Oare nu ar trebui și niște criterii de performanță pentru marii manageri de fonduri care zac pe salarii de zeci de mii de euro și fac exact ce ar face orice absolvent de bacalaureat?

Cum, oare, poate cineva să justifice o valoare mai mică a banilor de pensii ale celor obligați să cotizeze la fondurile administrate privat într-un an în care dobânzile bancare au crescut, dobânzile la titlurile de stat au crescut, iar randamentele pieței de capital au fost tot pe creștere? Și, mai ales, de ce nu începe nicio evaluare a instituțiilor statului în care oameni cu carte multă și cu salarii impresionante ar trebui să facă chiar astfel de evaluări? Până la urmă de ce mai avem aceste instituții? Poate ar fi mai bine fără ele.

Vorbim, de fapt, despre aceleași instituții care au asistat cu lumânarea în mână la colapsul celui mai mare asigurator de RCA de pe piață, celebrul City Insurance.

Și-uite așa, milioanele de oameni care plătesc RCA sau alte polițe de asigurări finanțează acoperirea datoriilor ignorate ani de zile de gardienii bunăstării noastre, gardieni ascunși sub denumirea de ASF - Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Să avem, deci, răbdare, să vedem la cât or mai ajunge pensiile celor obligați astăzi să plătească RCA la preț de diamante.

Petrișor Peiu