Efectul victoriei lui Ciolacu asupra Gabrielei Firea

Un efect de tip pervers. Extrem de interesant din punctul de vedere al jocurilor politice. Prinsă între două extreme, între Scila și Caribda, Gabriela Firea a fost nevoită să opteze pentru susținerea lui Marcel Ciolacu și a echipei sale în confruntarea din interiorul PSD. Dar electoratul acestui partid se va fragmenta în mod periculos în București. În aceste condiții, cursa Gabrielei Firea pentru un nou mandat la Primăria Generală a Capitalei va avea din ce în ce mai multe capcane, cărora ea va trebui să le facă față. Victoria lui Ciolacu ar putea însemna înfrângerea Gabrielei Firea.

Pentru a obține un mandat de patru ani în calitate de președinte PSD, Marcel Ciolacu a ales o soluție extrem de riscantă. Care poate rupe partidul. După ce și așa, prin misiunea pe care Victor Ponta și-o îndeplinește cu sârg, a cunoscut în ultima periodă hemoragii semnificative. Iar dacă partidul nu se va rupe, atunci, pentru o perioadă semnificativă de timp, se va fragiliza. Într-o asemenea măsură încât, în prag de alegeri locale și parlamentare, electoratul PSD va intra în ceață. Într-o stare de confuzie. Poate că o parte dintre cetățenii care în mod obișnuit votează acest partid, dezamăgiți de ceea ce se întâmplă, vor prefera să îngroașe rândurile absenteiștilor.

Analistul Ion Cristoiu a explicat extrem de bine, amănunțit, didactic chiar, care este mecanismul impus de Marcel Ciolacu în alegerile interne și de ce acest mecanism este periculos pentru traseul democratic al PSD. Am mai făcut-o și eu în câteva rânduri, fără a utiliza însă toate argumentele invocate de Cristoiu. În mod cert, bătălia internă va fi înverșunată, chiar dacă, utilizând ca levier conducerea la vârf a PSD, el va reuși să impună un vot pe rezoluții, adică un vot pe echipe, excluzând din viitoarea conducere alternativele interne și, prin aceasta, dând o lovitură capitală democrației interne de partid. Totodată, utilizând același levier, Ciolacu va reuși să impună și modul concret de organizare a Congresului, după ce, în prealabil, va modifica statutul partidului. Un număr mic de delegați și aproape cu certitudine vot elecronic. Prin urmare, echipa Ciolacu are toate șansele să câștige.

Iar Gabriela Firea, tocată continuu din direcția PNL și USR, confruntată probabil cu un contracandidat susținut de PNL și USR, poate chiar și de PMP, blocată zi de zi de către Guvernul Orban, a fost împinsă inevitabil în brațele echipei Ciolacu. Singura echipă de la conducerea partidului capabilă să coordoneze cele două Camere ale Parlamentului și să asigure cât de cât, fie și numai formal, o contrapondere la acțiunea în forță desfășurată de frontul anti-PSD. În continuare, Gabriela Firea stă cel mai bine în sondaje, iar dacă lucrurile rămân așa, atunci nu este deloc exclus ca frontul anti-PSD să scoată un important as din mânecă și să încerce să utilizeze împotriva ei, prin fabricarea unui caz, Direcția Națională Anticorupție.

Să excludem însă acest ultim scenariu. Să considerăm, fie și numai de dragul jocului strategic, că întreaga confruntare se desfășoară doar în perimetrul unor lupte politice legitime. Și ce observăm? În ciuda faptului că Gabriela Firea stă bine în sondaje pentru moment, fiind la mare distanță de ceilalți virtuali contracandidați, și surclasându-l categoric pe Nicușor Dan, candidat oficial al PNL și USR, frontul anti-PSD tinde să se unească. Într-un efort politic consistent. Inclusiv la nivelul primăriilor de sector și al consiliilor. Dacă aceste înțelegeri vor fi perfectate la vârf, electoratul bucureștean din frontul anti-PSD, astăzi relativ subțire și relativ dezorientat, va putea fi puternic recalibrat. În timp ce în zona frontului PSD, lucrurile arată din ce în ce mai rău. Am analizat mai sus ce se poate întâmpla în interiorul electoratului propriu-zis al PSD din București. Dar să nu uităm că, din acest electorat, o parte consistentă a rupt-o într-o misiune îndeplinită zi de zi și ceas cu ceas Victor Ponta, prin intermediul Pro România. La schimb, acesta se vede cu sacii în căruță în legătură cu anchetele penale contrafăcute, îndreptate în trecutul apropiat împotriva sa. Ei bine, un candidat Pro România la Primăria Genereală a Capitalei va fi de fapt un contracandidat al Gabrielei Firea și implicit un partener al frontului anti-PSD. Procentul Gabrielei Firea de astăzi poate să scadă substanțial, apropiind-o astfel periculos de procentul lui Nicușor Dan. Să ne mai gândim că și Călin Popescu Tăriceanu, încercând să ridice scorul partidului, ar putea propune un candidat din partea ALDE la Primăria Generală a Capitalei. Sau, de-a dreptul dramatic și rușinos, Tăriceanu s-ar putea alia din nou cu Ponta într-o operațiune anti-PSD.

Împinsă de nevoia de a identifica cât de cât o susținere politică, pentru a-și realiza unele dintre obiectivele actualului mandat, Gabriela Firea a fost silită, aruncându-se în brațele echipei Ciolacu, să riște cel de-al doilea mandat. Nemaiputând să joace cât de cât convingător și rolul unui candidat oarecum independent, Firea se transformă în prizonierul acelui electorat bucureștean, nu prea consistent, care rămâne fidel grupării Marcel Ciolacu din interiorul PSD. În aceste condiții, o mână de ajutor îi vine totuși, culmea, din direcția celor câteva sute de activiști relativ experimentați ai PNL, care s-au înscris pe parcursul acestui an în PSD.

Sorin Rosca Stanescu