Coaliția care nu se rupe

Discuțiile par nesfârșite. Ca și disputele. Se pare că nu se mai termină. Dar se termină. Coaliția PSD-PNL-UDMR merge mai departe. Dar șontâc-șontâc. Pentru că își bagă coada prea mulți. În frunte cu președintele Klaus Iohannis. Care vrea imposibilul. Să fie și arbitru, și jucător.

Presiune mare pe UDMR în ultimele zile. Ca să cedeze un minister. Numai că protocolul coaliției spune altceva. Protocolul e legea părților. Dacă politicenii celor trei partide sunt oameni de onoare, trebuie să-l respecte. Dacă s-au răzgândit, sunt obligați să o ia de la capăt. Iar elaborarea unui nou protocol ar dura până la calendele grecești. Asta în condițiile în care gaura de la buget se face tot mai mare. Și România e în criză. S-a spus în mod greșit că, dacă nu acceptă să cedeze un minister, UDMR rupe coaliția. E fals. Dacă va fi ruptă, coaliția va fi ruptă de cine nu respectă protocolul.

Și cine nu respectă protocolul? În primul rând, președintele Klaus Iohannis. Care ține morțiș să rămână jucător. Să aibă oamenii lui în poziții cheie în Guvern și astfel să poată juca Executivul pe degete. Pe cine vrea musai în Guvern președintele Klaus Iohannis? Firește, pe Virgil Popescu. Care a executat întocmai și la timp sarcinile trasate de la Cotroceni. Indiferent cât i-a costat pe cetățeni prestația sa. În al doilea rând, pe Bogdan Aurescu. Un ministru de paie. Pentru ca Externele să rămână în mâna lui Iohannis. În al treilea rând, Klaus Iohannis vrea Finanțele. Un minister cheie. O cheie a întregului Guvern. În al patrulea rând, vrea Apărarea. Omul lui, la vârful Armatei. Presiunile lui Klaus Iohannis se exercită direct asupra PNL, indirect asupra PSD, eventual prin intermediul lui Marcel Ciolacu și, prin ricoșeu, asupra UDMR. Pentru a răspunde solicitărilor comandantului lor suprem, liberalii sunt nevoiți să facă la rândul lor presiuni în interiorul coaliției. În negocierile cu PSD. Și tot din acest motiv ar dori, fie și rupând protocolul, să smulgă de la UDMR un minister.

Liberalii sunt între ciocan și nicovală. Între pretențiile lui Klaus Iohannis, pe care sunt siliți să le satisfacă, și pretențiile grupurilor legitime sau ilegitime de putere din interiorul partidului. Care și ele vor să-și instaleze miniștri, secretari de stat, consilieri și oameni în nenumăratele instituții ale statului.

Cazul lui Iulian Dumitrescu, de pildă, este emblematic în acest sens. ZiuaNews a dezvăluit cu numeroase probe pe masă că acesta conduce una dintre cele mai periculoase caracatițe ale PNL. Cu epicentrul în Prahova, unde este președinte al Consiliului Județean, și și-a plantat oamenii în multe dintre instituțiile cheie. A constituit până a urmă „Rețeaua Albanezu'", pe care o cercetează în prezent Direcția de Investigare a Criminalității Economice. Societățile pe care le dirijează fac datorii mari la stat și, pentru a scăpa de ele, sunt vândute unor albanezi. Care dispar și nu mai pot fi urmăriți de Fisc. Am dat un singur exemplu. Pentru început. Pentru că Iulian Dumitrescu nu e un personaj oarecare. Este prim-vicepreședinte PNL. Egal ca funcție de pildă cu Rareș Bogdan. Din această poziție influențează partidul. Obligând PNL să pună presiune asupra partenerilor de coaliție.

Culmea este că, din indiciile pe care le avem, singurul lider politic din PNL care încearcă să-i pună frână președintelui este chiar omul său de bază: generalul cu patru stele Nicolae Ciucă. Care a identificat o soluție pentru a scoate PNL din cercul vicios. Le-a declarat colegilor săi, într-o ședință internă de partid, că Marcel Ciolacu, când va ajunge premier, va avea drept de veto. Algoritmul va trebui respectat. Dar Ciolacu poate elimina de pe listă orice propunere făcută de liberali. Numai că cele mai multe și mai importante vin de la președintele Klaus Iohannis. Ar fi o soluție. Să se spele pe mâini. Să scoată PNL din impas. Și implicit coaliția.

Târâș-grăpiș, ocolind capcanele și utilizând diferite trucuri, eu cred că coaliția va merge înainte. Cuvântul „înainte" este un eufemism. Este posibil să meargă înainte doar cu spatele. Pentru că, după cum se poate ușor observa, piesele pe tabla de șah sunt mutate alandala. Fără vreo logică care să aibă în vedere interesul național. Și dacă singurul partid care apasă zilnic pe pedala interesului național este AUR, atunci în final, deci după alegeri, AUR se va vedea cu cei mai mulți saci în căruță.

Sorin Rosca Stanescu