Ce-a fost cu dârele de pe cer din 2 octombrie?!

Stau în Otopeni de 15 ani. Văd avioane în fiecare zi. Dar nu văd în fiecare zi cerul brăzdat, ore în șir, de atâtea dâre care se intersectează. Vineri, 2 octombrie, de la prânz spre după-amiază, deasupra Otopeniului, avioanele păreau să traseze unghiuri și trasee aparte. Privite de jos, dârele dădeau impresia că se pulverizează sau se împrăștie lucruri în atmosferă.

Impresia nu este o dovadă în sine. Clar. Există și o explicație fizică obișnuită: la altitudine mare, vaporii de apă din gazele de eșapament se pot transforma în cristale de gheață. Dacă aerul este suficient de rece și umed, dârele persistă, se lățesc și pot ajunge să acopere porțiuni mari de cer. Asta se întâmplă și cu avioane comerciale, dar nu în orice condiții. De aceea, de multe ori, urmele dispar repede, iar în alte zile rămân mult timp.

Numai că explicația generală nu lămurește automat ce s-a întâmplat pe 2 octombrie. Au apărut relatări și imagini din mai multe regiuni ale țării, iar o imagine satelitară de vineri surprinde dâre liniare întinse pe o zonă largă. Au fost zboruri comerciale aflate pe rute care s-au intersectat? Avioane mici, așa cum au părut multora? A fost o activitate de insămânțare a norilor sau una agricolă? Un exercițiu militar ? M-am tot întrebat. 

Între timp, imaginile și întrebările oamenilor de pe internet au făcut zgomot, iar câteva televiziuni au revenit asupra subiectului. Au apărut și explicații care sună plauzibil. Institutul Național de Fizica Materialelor a explicat dârele persistente observate la București prin combinația dintre aerul rece, umiditate și cristalele de gheață, care se pot lărgi și răspândi. Ceea ce ziceam eu. E o explicație pentru felul în care se formează și persistă dârele. Nu este însă, prin ea însăși, o analiză a condițiilor din atmosferă pe 2 octombrie și nici nu lămurește de ce fenomenul a fost atât de amplu, în atâtea regiuni.

Am aflat între timp și că Forțele Aeriene Române anunțaseră zboruri de antrenament ale aeronavelor românești, spaniole și americane, între 28 septembrie și 5 octombrie, pe întreg teritoriul țării. Așadar, nu era un miting aviatic, dar exista un exercițiu în desfășurare. Anunțul vorbește despre zboruri la joasă înălțime și în regim supersonic, însă nu identifică aeronavele din imaginile de pe 2 octombrie și nu face o legătură explicită între exercițiu și dârele observate. E un element de context care merită luat în calcul serios, totuși. Și foarte plauzibil .

Există și un detaliu concret care merită lămurit: România are un avion specializat pentru însămânțarea norilor, un Beechcraft King Air echipat pentru astfel de intervenții. În aprilie 2025, directorul programului declara pentru AGERPRES că avionul era pregătit, dar că nu fusese folosit, fiindcă intervențiile trebuiau solicitate de autoritatea din subordinea Ministerului Agriculturii. A zburat acest avion pe 2 octombrie? Nu am găsit vreo confirmare că ar fi fost implicat.

MApN a anunțat că două aeronave Spartan au decolat de la Otopeni la 10:30 și 12:30 pentru o misiune de stingere a incendiului din zona Băile Olănești. A fost o intervenție, nu un exercițiu; comunicatul nu explică însă dârele observate pe suprafețe atât de mari.

Au existat precedente reale care au alimentat teoriile despre pulverizări secrete. În 1950, în cadrul operațiunii Sea-Spray, Marina americană a dispersat bacterii de pe o navă în largul San Francisco, fără știrea populației. Cazul e real, verificabil, dar nu are, evident, legătură cu dârele avioanelor observate în România și nu dovedește ce s-a întâmplat aici. Dar arată de ce lipsa unor explicații oficiale poate da forță suspiciunilor.

De acum MApN, ROMATSA, Autoritatea Aeronautică Civilă și Ministerul Agriculturii trebuie să fie mult mai deschise în astfel de situații, pentru a nu mai genera indirect teorii toxice pe net.

Mădălin Ionescu