Cât îi este Orban dator „asasinului politic"?

Aștept cu sufletul la gură să văd cum se va desfășura un nou conflict pe cale să explodeze între Ludovic Orban și Rareș Bogdan. De această dată, tema se pare că va fi „asasinul politic". Respectiv Mario de Mezzo, un notoriu traseist politic. Și nu numai. Scurta istorie a acestuia, așa cum este ea relatată de presa locală din Olt, dar și de presa centrală, este absolut tulburătoare. Și demonstrează câtă dreptate are Rareș Bogdan, atunci când se pune de-a curmezișul liberalismului vopsit.

Urmărind traseul acestui individ, pe orice om de bună credință îl apucă durerea de cap. Iată, într-o succintă succesiune, în ce direcții a „evoluat" acesta, astfel încât, în final, să ne putem pune pe bună dreptate întrebarea, pe care și-o pune și Rareș Bogdan, cât de dator îi este Ludovic Orban acestui Mario de Mezzo, taxat de jurnaliști, din varii motve, drept „asasin politic"? Să o luăm pe rând.

Acest Mario de Mezzo a fost membru PSD și, în acestă calitate, a fost atât de loial, încât a ajuns consilier al unui important lider local al „ciumei roșii". De acolo, a aterizat în mod straniu fix la Fundația Principesa Margareta. De unde a fost dat afară cu șuturi. Dar fără prea mult zgomot. Din informațiile care au parvenit, în ciuda discreției instaurate acolo, decurge că Mario de Mezzo s-a făcut vinovat de matrapazlâcuri financiare. Ajunge în mod miraculos șef de comunicare la Holzindustrie Schweighofer, societatea austriacă care, protejată fiind de Klaus Iohannis, jefuiește de ani de zile pădurile României. Și, uluitor, în paralel a creat un ONG despre care el însuși oferă amănunte pe pagina sa de Facebook, și al cărui obiect de activitate, țineți-vă bine, este denunțarea tăierii pădurilor. Deci cu o mână ocrotește fondul forestier, iar cu cealaltă mână scrie comunicate în numele Holzindustrie Schweighofer, prin care intoxică opinia publică, în sensul că această companie austriacă defrișează cât se poate de curat. Chipurile, conform legii. Să urmărim și mai departe traseul acestui pesedisto-liberal și ce o mai fi el.

Venim la zi. Pe ultima sută de metri, așa cum a procedat și la București și în alte părți, Ludovic Orban face la Slatina o mișcare bombă. Îl pune candidat pentru poziția de primar pe Mario de Mezzo. Dinamitează practic întreaga organizație. Inflamează întreaga presă locală. Îl transformă pe acesta într-un fel de Nicușor Dan de provincie. Cum bine scrie presa locală. Dar ce s-a întâmplat puțin înainte? Mario de Mezzo îi propusese, nici mai mult nici mai puțin, decât să pună mâna pe Primăria Sectorului 1 București. Tănase Stamule, consilier al premierului, un om extrem de prezent pe posturile de televiziune, protestează vehement și are șansa ca și Sebastian Burduja, liderul de sector, să se opună acestei nominalizări. Și astfel Ludovic Orban nu mai are încotro, cedează de tot candidatura la Sectorul 1 USR-ului și va merge păgubos pe candidatura doamnei Clotilde Armand, îi lasă cu gura căscată și pe Tănase Stamule și pe Sebastian Burduja și pe toți activiștii din Sectorul 1 și, în disperare de cauză, îl parașutează pe Mario de Mezzo la Slatina. Unde e clar și pentru Orban că acesta n-are nicio șansă. E atât de clar, încât îl numește și ditamai președintele Oficiului Român pentru Drepturi de Autor. Unde „asasinul politic" deja și-a urcat în cap întreaga suflare a scriitorilor, actorilor și interpreților. Tot în acest an și tot în pixul lui Ludovic Orban a stat numirea lui Mario de Mezzo în poziția de vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Cetățenie. O altă importantă demnitate în stat. E adevărat, în mod straniu, doar pentru două luni. Din aprilie până în iunie. După care a fost cocoțat la ORDA.

Este de înțeles sau de neînțeles ce se întâmplă? Presa locală speculează că Mario de Mezzo continuă să fie omul Holzindustrie Schweighofer, disimulat în prezent în diverse poziții politice și administrative. Deci un personaj susținut de autoritățile statului austriac, iar la nivel național de către președintele Klaus Iohannis. Iar cei doi vectori l-ar fi presat pe Ludovic Orban să-l plaseze pe „asasinul politic" în tot felul de poziții. Fie ele și extem de controversate. Dacă este așa sau nu este așa, avem șansa să aflăm repede. După cum se știe, Rareș Bogdan se manifestă ca un adversar neînduplecat și tenace al traseismului politic. A repetat de mai multe ori că, dacă pesediștii intră pe o ușă în PNL, el iese pe cealaltă ușă. Iar din această perspectivă cazul Mario de Mezzo este strigător la cer. Pe de altă parte, se știe că Rareș Bogdan i-a fost și i-a rămas loial președintelui Klaus Iohannis. Dacă Rareș Bogdan se va pronunța cu vehemența-i cunoscută împotriva lui Mario de Mezzo, atunci ipoteza că acesta din urmă este susținut de Klaus Iohannis cade. Și rămâne în picioare marea necunoscută. Cum s-a întâmplat ca Ludovic Orban să ajungă atât de dependent de Mario de Mezzo, încât să-și asume senin toate riscurile pe care și le-a asumat, plasându-l, rând pe rând, în pozițiile pe care le-am prezentat anterior? Aștept cu răsuflarea tăiată urmările. Și, evident, explicațiile. Fie ele și implicite.

Sorin Rosca Stanescu