Ar fi știrea începutului de an...

Guvernul ne-a strâns cureaua atât de mult încât a reușit să închidă anul cu un deficit mai mic cu 15 miliarde lei. Care e enorm.
Deficitul mai mic decât estimările schimbă datele problemei pentru bugetul pe 2026.

Una dintre cele mai importante vești economice de la începutul anului este faptul că Guvernul a reușit să închidă anul 2025 cu un deficit bugetar semnificativ mai mic decât se anticipa, cu aproximativ 15 miliarde de lei sub ultimele estimări.

Potrivit datelor preliminare, deficitul bugetar pe 2025 s-a situat în jur de 7,65% din PIB, față de un nivel așteptat de aproximativ 8,4%. Diferența provine în principal din luna decembrie, când deficitul lunar a fost de aproximativ 1,25% din PIB, comparativ cu așteptările care indicau o creștere de aproape 2%, în condițiile în care la finalul lunii noiembrie deficitul cumulat era deja la 6,4%.

Cea mai logică explicație este că Guvernul a aplicat măsuri de control al cheltuielilor în ultima lună a anului, reușind să amâne sau să reducă anumite plăți, ceea ce a dus la o închidere de an mai bună din punct de vedere bugetar.

Această corecție are mai multe efecte importante pentru anul 2026:
- În primul rând, Guvernul pornește cu o poziție fiscală mai bună, ceea ce reduce presiunea asupra ajustării bugetare din acest an, în condițiile în care ținta de deficit trebuie coborâtă spre zona de 6% din PIB.
- În al doilea rând, piețele financiare vor reacționa pozitiv la semnale de disciplină fiscală, ceea ce se poate traduce prin costuri mai mici de finanțare pentru stat, într-un moment în care România depinde masiv de împrumuturi pentru acoperirea deficitului și refinanțarea datoriei.
- În al treilea rând, un deficit mai mic decât cel anticipat reduce probabilitatea unor creșteri suplimentare de taxe în 2026, mutând accentul politicilor fiscale mai degrabă spre controlul cheltuielilor decât spre majorări de venituri.
- Pentru populație și pentru mediul de afaceri, impactul direct al acestei ajustări este redus, fiind vorba în principal de decizii administrative și de calendar bugetar.

Pentru Ministerul Finanțelor însă, semnalul este major: arată că, atunci când există voință politică, reducerea ritmului de creștere a cheltuielilor este posibilă.

Rămâne de văzut dacă această disciplină va putea fi menținută pe parcursul întregului an 2026 sau dacă ajustarea din decembrie a fost mai degrabă o corecție punctuală de final de an. În orice caz, intrarea în noul an cu un deficit mai mic decât se temea piața schimbă semnificativ contextul fiscal și reduce riscurile imediate pentru stabilitatea financiară a României.

Orlando Nicoară