Al Capone ar fi făcut contrabandă cu bragă...

Am primit de la un prieten din Galați o sticlă de bragă. Nu m-am îndurat încă să o desfac... Braga a fost băutura copilăriei mele! Doi covrigi și-o bragă. Asta era comanda mea preferată. Cu doi covrigi și-o bragă, colindam lumea întreagă! Trăiam o zi, dar nu era cazul... Fentam foamea, dar nu era cazul! Suta de lei era sută! Pentru unii constănțeni, braga reprezenta indicatorul economic care măsura echilibrul sau dezechilibrul nostru financiar, ca țară! Glumesc.

Acum nu glumesc: orice copil își putea cumpăra o bragă și doi covrigi... În anii 70, se trăia bine în România. Nemții făceau coadă pe litoralul românesc! Printre preferințele lor de tot felul se număra și braga, la concurență cu sarmalele. Noroc că pe atunci nu se vorbea despre globalizare... Altfel, eram deja înghițiți de OCCIDENT! Și credeți că o duceam rău? Așa, însă, ne-a înghițit, doar pe jumătate, TUI-ul, o cunoscută firmă germană de turism... Braga era pomenită în aproape toate limbile de circulație internațională! Desigur, pe litoralul românesc... Al Capone ar fi făcut o avere colosală din contrabanda cu bragă și Cattani nu ar mai fi existat în nici o altă versiune! Nici măcar la Primăria Constanța, instituție care este confundată acum cu CARABINIERII ! Din cauza unuia care a rămas cu mintea pe câmpul de joacă!

Spuneam că, pe vremea tinereții mele, suta de lei era sută, ca lumea! O minune de bragă costa UN LEU paharul. La Restaurantul "Marea Neagră", din Mamaia, în plin sezon estival, când cântau Horia Moculescu și Sergiu Zagardan, o masă în doi, cu de toate, inclusiv taxiul la plecare, costa 100 de lei! A doua zi, mă dregeam cu bragă... Unde credeți? În piațeta Ovidiu, mult mai cochetă și mai primitoare decât sobrietatea goală de astăzi! După ce faceam o "talpă" prin centru, fluierând discret după fete, coboram în piață, la "Victoria" sau la... "Paris"... celebra patiserie. Despre patiserul șef Paris, un nume frumos pentru visători, se spuneau pe atunci tot felul de legende... De pildă, că este cel mai bogat din Constanța și că și-ar ține o parte din bani în țevile de la calorifere! Celebre, dar reale, erau produsele sale de patiserie și nelipsita bragă!

Vara, când era o vânzoleală de nedescris, comercianții făceau tot felul de improvizații stimulative. Se înființa, de pildă, drumul micilor și al berii. Bineînțeles, nelipsitul drum al bragăi, de la "Lupoaica" de astăzi până jos pe faleza constănțeană, la Cazino. Pe drum, te întâmpinau tot felul de negustori îmbrăcați în straie populare turcești, care te "atacau" cu braga rece de la dozator, baclavale, șuberec, plăcinte, sarailii și cafea turceasca la nisip... Traiam echivalentul în zile a celor 1001 de nopții... Când fiecare fată se visa răpită de câte un prinț sosit pe un cal alb din oaza unui deșert, cu un palat fără adresă... Toate aceste clișee sunt istorie! Băuturile americănești au îngropat braga copilăriei noastre! Simplă, dar sănătoasă! Al doilea Paris, ca înălțime, din familia Paris, nu vrea să continue tradiția... E mai ușor să ții o cafenea pentru Felicia! Politicul favorizează ridicolul !

Lucian Cristea