A început lupta pentru resursele financiare ale populaţiei!

Ministerul Finanţelor atacă în forţă piaţa depozitelor bancare controlată de bănci oferind o dobândă aproape dublă, în încercarea de a face rost de bani pentru buget.

Ministerul Finanţelor a ridicat tensiunea pe piaţa economiilor populaţiei, prin noua ofertă de vânzare de titluri de stat Tezaur şi Fidelis, care se va desfăşura în următoarele 3 săptămâni. Pentru oferta Tezaur, titlurile de stat pe un an au o dobândă de 7,2%, iar la trei ani de 7,8%, iar vânzarea se realizează prin intermediul Poştei Române.

La titlurile de stat Fidelis Ministerul Finanţelor oferă o dobândă de 7,28% pe un an şi 7,8%/an la trei ani. La euro, Ministerul Finanţelor oferă 1,4% la un an şi 2,3%/an la doi ani. Titlurile Fidelis sunt vândute prin intermediul Băncii Transilvania, BCR, BRD şi Alpha Bank şi vor fi listate ulterior la Bursa de la Bucureşti.

Cei care vor să-şi vândă înainte de scadenţă titlurile Fidelis ar putea găsi cotaţii pe piaţă, dar care reflectă situaţia dintr-un anumite moment. Dacă dobânzile cresc mai mult, valoarea titlurilor de stat va scădea, pentru a reflecta noua realitate. Tilturile Tezaur, dacă ai nevoie de bani, poţi să le vinzi înainte de scadenţă înapoi către Finanţe, dar pierzi dobânda.

Acum un an, nimeni nu prevedea ceea ce s-a întâmplat cu inflaţia atât în România, cât şi în lume, dar nici că Rusia va ataca Ucraina, ceea ce a aruncat în aer toate echilibrele macroeconomice şi geopolitice, declanşând o explozie a preţurilor materiilor pline, care într-un final ajunge la consumator. În iunie 2021, Ministerul Finanţelor oferea la Tezaur o dobândă de 2,95%/an la un an, 3,35%/ an la trei ani şi 3,65%/an la cinci ani. Acum dobânzile sunt duble.

Dobânzile pe care le oferă acum Ministerul Finanţelor pentru Tezaur şi Fidelis sunt mai mari, chiar mult mai mari decât dobânzile oferite de bănci la depozite, mai ales dacă luăm în considerare că la titurile de stat dobânda nu este impozitată, dar la depozitele bancare câştigul din dobânzi este taxat cu un impozit de 10%.

Banca Transilvania, cea mai mare de pe piaţă, are acum dobânzi cuprinse între 4%/an la o lună, 4,75% la un an, 4,85%/an la doi ani şi 5%/an la trei ani. La euro, Banca Transilvania are o dobândă de 0,05%/an la doi ani şi 0,05%/an la trei ani.

BCR, numărul doi pe piaţă, oferă o dobândă la depozitele online în lei de 4% la un an şi de 4,2%/an la doi ani. BCR nu are ofertă de depozite în euro. BRD, a treia bancă de pe piaţă, are la oferta online în lei dobânzi cuprinse între 2%/an la o lună, 4,6%/an la un an, 4,3%/an la doi ani şi 4,3%/an la trei ani. La euro nu are ofertă de depozite pentru persoane fizice.

CEC Bank, care este una dintre cele mai mari bănci pentru economiile populaţiei, oferă la depozitele online în lei dobânzi cuprinsă între 1,35%/an la o lună, 3,7%/an la un an, 3,9%/an la doi ani şi 4,1%/an la trei ani. La euro, CEC Bank oferă o dobândă de 0,2%/an la un an. Raiffeisen, la depozitele constituite digital în lei, oferă la un an o dobândă de 4,75%/an, iar la doi ani o dobândă de 6%/an.

Pe piaţa interbancară, Ministerul Finanţelor plăteşte randamente mai mari la vânzarea de titluri de stat către bănci, care depăşesc 8%. Pe piaţa secundară a titlurilor de stat, acolo unde tranzacţionează băncile, randmentele - dobânzile efective - sunt cotate la 7%/an pentru scadenţa la şase luni, 7,12%/an pentru un an, 8,5%/an la trei ani, 8,11%/an la cinci ani şi 8,12%/an la 10 ani.

Pe această piaţă secundară a titlurilor de stat poţi să intre ca persoană fizică doar prin intermediul băncilor şi dacă ai sume mari de tranzacţionat. Aceasta este o piaţă cu volume mari, unde sunt prezente fondurile de pensii, investitorii mari interni şi investitorii străini. Din cauza inflaţiei dar şi a modului în care este privită România, ţară de risc, randamentele sunt mult mai ridicate decât pe alte pieţe din jur.

ROBOR-ul la trei luni - indicatorul de referinţă pentru creditele de retail şi corporate - a fost cotat vineri la 6,01%, iar analiştii cred că va continua să crească, mai ales că vor veni noile date legate de inflaţie. Dar ce este interesant este că pe piaţa interbancară, unde băncile schimbă bani zilnic între ele, dobânda efectivă de tranzacţionare a fost în luna mai de 4,14%, iar joi, 2 iunie, a fost de 4,82%. Aici, banii au scadenţe scurte, acoperind nevoia de lichiditate a băncilor.

BNR are o dobândă de politică monetară de 3,75%, iar rata Lombard - la care băncile cumpără bani de la BNR - este de 4,75%. Piaţa banilor este extrem de fragmentată în privinţa dobânzilor, statul ajungând să ofere dublu faţă de oferta băncilor pentru a face rost de bani pentru finanţarea bugetului.

ROBOR-ul, deşi este o dobândă de referinţă, este format din cotaţiile pe care le oferă băncile şi mai puţin are la bază tranzacţii efectiv realizate. ROBOR-ul este o percepţie legată de inflaţie şi de tensiunile din piaţă, mai mult decât rata efectivă de tranzacţionare. De obicei, ROBOR-ul este cotat cu 1 pp mai mult decât ce se întâmplă în piaţă.

După noua ofertă Tezaur şi Fidelis, mănuşa este aruncată băncilor. Acum, în piaţa monetară băncile se confruntă cu o lipsă de lei din cauza politicii strânse a Băncii Naţionale, care încearcă să mărească dobânzile astfel încât să nu piardă inflaţia de sub control.

Dar între timp a mai intervenit o situaţie care tinde să devină o problemă: începând din luna martie, după atacarea Ucrainei de către Rusia, dar şi pe fondul exploziei inflaţiei, populaţia nu a mai economisit deloc în depozite în lei, soldul fiind mai mic decât în decembrie. La finalul lunii aprilie, soldul economiilor în lei la bănci era de 158 de miliarde de lei, în creştere cu numai 0,7% faţă de aprilie anul trecut. În schimb populaţia a început să economisească în valută, soldul fiind la finalul lunii aprilie de 127 de miliarde de lei, echivalent în valută, în creştere cu 16% faţă de aprilie 2021.

Timp de un deceniu, populaţia a strâns bani după bani la bancă, chiar dacă dobânzile au fost în scădere. Dar între timp a venit inflaţia şi războiul din Ucraina, care a introdus temeri în piaţă. Până acum băncile nu s-au preocupat de dobânzile la depozite pentru că economiile veneau de la sine. Dar situaţia s-a schimbat şi s-ar putea să vedem o concurenţă mai mare în atragerea de bani prin creşterea dobânzilor la depozite.

Ministerul Finanţelor, prin dobânzile pe care le-a oferit la titlurile de stat Fidelis şi Tezaur, atacă piaţa băncilor. Dar să vedem cât va reuşi să disloce. Oricum, în următoarea perioadă vom vedea cum băncile vor majora dobânzile la depozite, mai ales dacă această tensiune din piaţa monetară, cu deficit de lichiditate, va persista.

În iunie BNR nu are nicio şedinţă de politică monetară, aşa că se va uita cum se aşează piaţa, mai ales după ce vin noile date legate de inflaţie, de execuţia bugetară şi de necesarul de bani pe care îl are Ministerul Finanţelor, de acoperire a cheltuielilor bugetare şi a deficitului. Pentru deponenţi creşterea dobânzilor este binevenită. Pentru cei care au credite ratele devin din ce în ce mai mari.

Cristian Hostiuc