Șeful SIE vrea să-și albească doctoratul cu ajutorul instanței. Plagiatele din lucrare au fost "clasate" de Comisia de Etică de la Academia SRI

În luna februarie, directorul Serviciului de Informații Externe (SIE), Petru Gabriel Vlase, a dat în judecată Ministerul Educației și Cercetării (MEC) într-o speță legată de lucrarea sa de doctorat. Conform unui răspuns oficial al Ministerului, prin această acțiune, Vlase „solicită verificarea de către instanță a procedurii administrative a titlului de doctor" pe care l-a obținut, în 2010, din partea Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul".

Legat de teza lui Vlase au apărut, până în prezent, mai multe investigații de presă (jurnalista Emilia Șercan, G4Media.ro și Edupedu.ro) care arătau că acesta ar fi plagiat, dar Comisia de Etică a clasat acuzațiile, cel mai recent în decembrie 2024. De menționat că Vlase a recunoscut de fiecare dată abaterile. Șeful SIE nu a putut fi contactat, Biroul de Presă al instituției transmițând că dosarul reprezintă o chestiune personală a acestuia, "promovat în exercitarea unor drepturi și interese legitime proprii".

Petru Gabriel Vlase a depus acțiunea pe 20 februarie 2025, la Curtea de Apel București, obiectul fiind „obligaţia de a face", iar pârât - Ministerul Educației și Cercetării. Primul termen al dosarului a fost stabilit pentru data de 22 mai 2025. Momentul intentării procesului se leagă de două evenimente care au avut loc în partea a doua a anului 2024 și au pornit de la teza de doctorat cu titlul „Studiu cu privire la o strategie de Securitate modernă pentru Europa de Sud-Est" pe care Vlase a susținut-o, în 2010, la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul" din subordinea Serviciul Român de Informații (SRI).

Astfel, pe 24 septembrie 2024, jurnalista Emilia Șercan a publicat un articol în care prezenta „probele care demonstrează că doctoratul șefului SIE, Gabriel Vlase, include cel puțin 66 de pagini de conținut plagiat, în multiple secvențe de pagini copiate bloc, din teza fostului ministru al Apărării Sorin Frunzăverde". Într-o reacție la acest articol, Vlase declara: „Într-adevăr, cu plagiatul ăsta, dacă așa scrie la lege, așa scrie [...]. Dar, unde-i greșeală, să fie greșeală. Rea intenție n-a fost. Vă spun sincer".

De menționat că, în 2018, fusese publicat un alt articol care conținea alte dovezi ale unor fragmente plagiate în aceeași lucrare, dar Academia a clasat dosarul după ce, folosind un soft de verificare, a constatat un procent de similitudine mic. Nici atunci Vlase nu a respins plagiatul: „Nu neg, dar, în 99% din cazuri, am o construcţie cinstită care s-a răsfrânt asupra activităţi mele."

După circa o lună de la articolul Emiliei Șercan, a fost depusă la Academia SRI o sesizare în care se cerea verificarea tezei lui Vlase, petentul, al cărui nume a fost anonimizat în decizia finală, invocând drept necesară pentru analiza comparativă volumul „Europa de Sud-Est. Dimensiuni principale de securitate" semnat de Sorin Frunzăverde și Constantin Onișor. Articolul Emiliei Șercan se baza pe fragmente identificate în același volum. Onișor a fost conducătorul de doctorat atât al lui Frunzăverde, cât și al lui Vlase.

Pe 23 decembrie 2024, Comisia de Etică din cadrul Academiei SRI a luat o decizie de respingere a sesizării motivat de faptul că, prin prisma unei decizii a Curții Constituționale, nu poate analiza pe fond o teză intrată deja în circuitul civil: „(...) sesizarea petentei excedează atribuțiilor de analiză efectuară de Comisia de Etică asupra fondului lucrărilor publicate sau tezelor de doctorat intrate în circuitul civil." Anterior, în ultimele zile ale mandatului fostului ninistru al Educației, Ligia Deca, Comisia solicitase și primise un răspuns asemănător din partea Direcției Juridice a Ministerului Educației și Cercetării.

În decizia Comisiei de Etică se mai scria că anularea sau revocarea unui titlu de doctor poate avea loc „doar pentru aspecte ce țin de legalitatea desfășurării procedurii de conferire/atribuire, cu respectarea termenelor prevăzute de lege pentru anularea/revocarea acestora, precum și a condițiilor de legalitate în vigoare la momentul acordării lor."

Conform unui răspuns trimis pe 17 martie 2025, Ministerul Educației și Cercetării, acțiunea lui Vlase are în vedere chiar aceste aspecte enumerate de Comisie: „(...) precizăm că prin dosarul înregistrat la Curtea de Apel București se solicită verificarea de către instanță a procedurii administrative de acordare a titlului de doctor. În acest sens, MEC a comunicat instanței procedura legală urmată în vederea acordării titlului de doctor dlui. Petru Gabriel Vlase."

Este foarte probabil ca, în cazul în care instanța îi va admite acțiunea, Gabriel Vlase să poată pretinde de acum înainte că, din punct de vedere legal, nu mai există nici o problemă/suspiciune legată de lucrarea sa de doctorat. Această cale ar putea fi urmată și de alte personalități despre care presa a dezvăluit că ar fi plagiat în lucrările lor și reprezintă rezultatul mai multor decizii luate, pe rând, de Curtea Constituțională și Ministerul Educației, decizii care au desființat eforturile antiplagiat și a scos din atribuția Comisiei Naționale de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU). Verificarea acestor teze a fost direcționată spre comisiile de etică din universități care, însă, au abordări diferite în aceste analize.

Acest lucru a fost recunoscut chiar de către ministrul Educației, Daniel David, cu trei săptămâni înainte de acțiunea lui Vlase: „M-am interesat. Nu există la nivelul CNATDCU o sesizare până în acest moment. Dacă există la ANI (Academia Națională de Informații n.r.), înțeleg că acolo a fost o sesizare - așa cum UBB (Universitatea Babeș-Bolyai la care David a fost rector, în cazul liberalului Lucian Bode n.r.) a avut o atitudine, fiecare universitate... (...) Înțeleg, dar nu am văzut scris, că ANI a considerat printr-o discuție cu reprezentanți ai ministerului că prin prisma deciziei CCR nu ar putea face analiza etică. Noi la UBB am făcut-o. Dacă ANI cere clarificare, o să dăm. (de fapt, clarificarea a fost dată înainte de numirea sa și a fost în sprijinul lui Vlase n.r.)". David a adăugat că „Știu despre interpretările prin care juridicul distorsionează. (...) Am dat în analiză să vedem ce ne încurcă. Demersul etic trebuie să se facă după principiile internaționale, demersul juridic trebuie să îl susțină, nu să îl încurce."