Capcana ofertelor de energie electrică: Ascensiunea si declinul unei firme de apartament - Cazul AIK ENERGY!

Din simulările realizate pe comparatorul de oferte energie electrică de pe site-ul ANRE, cele mai bune preţuri pentru consumatorii casnici sunt cele ale societăţilor HIDROELECTRICA şi AIK ENERGY.

Dacă notorietatea companiei HIDROELECTRICA nu poate fi contestată de nimeni, noutatea pentru public o reprezintă intrarea acesteia pe piaţa de furnizare cu amănuntul a energiei electrice după liberalizarea pieţei de la 1 ianuarie 2021. Preţurile practicate de HIDROELECTRICA în ofertele destinate consumatorilor casnici sunt unele "prohibitive" pentru marile grupuri ca ENEL, EON, OMV PETROM (care oferă preţuri mai mari pentru populaţie), având în vedere că "perla energeticii româneşti" are unul dintre cele mai mici preţuri de producţie din piaţă.

Dar cine este enigmatica AIK ENERGY, societatea care are un preţ pentru populaţie la energie electrică chiar cu puţin mai mic decât cel al HIDROELECTRICA? Un speculant "de moment" al diverselor conjuncturi favorabile ale legislaţiei, sau un operator economic susţinut de interese ruseşti? AIK ENERGY a început să se dezvolte pe piaţa gazelor naturale din România în 2018, anticipând ordonanţa minune (OUG 114/2018) despre care s-a tot vorbit, inclusiv că a favorizat importatorii. În forma iniţială, ordonanţa a făcut ravagii pe o perioadă de un an, timp în care AIK ENERGY a prosperat, astfel încât la finalul anului 2019 a achiziţionat VALAHIA GAZ, o altă societate cu iz rusesc, potrivit presei.

Cu numai câţiva angajaţi şi numai după doi ani de activitate, la nivelul anului 2019, VALAHIA GAZ ajunsese să fie cel mai mare importator de gaze naturale, depăşind companii ca OMV PETROM, ENGIE sau EON. Ca şi VALAHIA GAZ sau PREMIER ENERGY, AIK ENERGY are o identitate obscură, iar informaţiile şi investigaţiile media spun că acestea ar fi legate de cercuri de interese ruseşti. De asemenea, potrivit unor surse din sistemul bancar, fondurile financiare ale AIK ENERGY şi PREMIER ENERGY ar proveni din fraudă şi spălare de bani, "palmaresul de ilegalităţi " fiind evidenţiat în mass-media.

La finalul anului 2019 societăţii VALAHIA GAZ i s-au anulat o parte a capacităţilor pe care le avea pe interconexiunile cu Ungaria şi Slovacia, ca urmare a unei anchete a autorităţii de reglementare din Ungaria. VALAHIA GAZ a fost amendată cu 30 milioane de forinţi (echivalentul a 90 mii de euro) pentru manipularea pieţei pe segmentul rezervărilor de capacitate pe punctele de interconectare.

Autoritatea de reglementare din Ungaria a reacţionat ANRE ce a făcut? Nimic! Mass-media din Ucraina arăta în 2017 suspiciuni ale autorităţilor ucrainene (Serviciul Vamal) privind desfăşurarea unor activităţi frauduloase de către două societăţi din Republica Moldova, AIK ENERGY şi AIK PETROLEUM, care ar fi amestecat gaz condensat de sondă cu benzină, iar produsul rezultat ar fi fost comercializat fără plata accizei. Dar anul trecut ordonanţa 114 a fost abrogată, piaţa gazelor naturale s-a liberalizat la 1 iulie 2020, şi, colac peste pupăză a venit şi o pandemie, care a redus drastic consumul de gaze naturale la nivel naţional şi AIK ENERGY pare că a dat chix.

După ce a reuşit să "ţepuiască" companii precum TRANSGAZ sau OMV PETROM pe zona de gaze naturale, AIK ENERGY a intrat în atenţia publicului fiind primul furnizor care nu a mai putut asigura, începând cu 24 noiembrie 2020, furnizarea gazelor naturale pentru clienţii săi, la nici o jumătate de an după ce piaţa gaziferă a fost liberalizată. Aceşti consumatori casnici au fost preluaţi de furnizorul de ultimă instanţă PREMIER ENERGY, facturile finale plătite de foştii clienţi ai AIK ENERGY în ultimele 2 lunii fiind mult mai mari decât cele din piaţa reglementată.

După ce a pierdut orice credibilitate pe zona de gaze naturale, şi odată cu liberalizarea pieţei de energie electrică la începutul anului, AIK ENERGY şi-a adaptat strategia şi a intrat în sectorul electricităţii cu una dintre cele mai agresive oferte, încercând să "prindă" cât mai mulţi clienţi prin preţurile mici practicate. Asta deşi, în noiembrie 2020, AIK ENERGY era în incapacitate de plată urmare a blocării conturilor de către mai multe bănci după ce a acumulat datorii considerabile către producători precum HIDROELECTRICA şi COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA care au reziliat contractele de furnizare a energiei electrice cu această societate, dar şi revocării de pe platformele bursiere.

Dar nu numai companiile româneşti au fost "victimele" AIK ENERGY, societatea făcându-şi într-un timp foarte scurt un "renume" deloc de invidiat şi la nivel regional, după ce a reuşit să prejudicieze FGSZ, operatorul de transport gaze naturale din Ungaria, dar şi o serie de companii de gaze naturale din Ucraina. Însă spre deosebire de România, unde lipsa de reacţie şi determinare a decidenţilor companiilor autohtone pentru recuperarea creanţelor şi cadrul legislativ lasă de dorit, FGSZ a reuşit să obţină falimentul subsidiarei austriece - AIK ENERGY Austria, solicitând recent şi insolvenţa cele maghiare - AIK ENERGY Hungary, existând şanse mai mari să-şi recupereze prejudiciul.

Conform unor surse credibile din piaţa energetică, pentru a se putea menţine pe linia de plutire, reprezentanţii AIK ENERGY negociază cu diverse entităţi/ persoane fizice cedarea unor cote din afacerile derulate în sectorul energetic din Ungaria şi Ucraina, în schimbul atragerii unor finanţări pentru continuarea activităţii celor două subsidiare, demersuri care ar fi atent monitorizate de la Moscova.

În situaţia în care acceptă aceste oferte-capcană promovate agresiv de AIK ENERGY pe multe canale media, consumatorii casnici se expun multor riscuri, având în vedere că situaţia financiară a societăţii private s-a înrăutăţit constant de la lună la lună în ultima jumătate de an. În situaţia în care AIK ENERGY nu va mai putea asigura furnizarea energiei electrice pentru clienţii săi, consumatorii respectivi vor preluaţi de un furnizor de ultimă instanţă, stabilit în baza unor proceduri ale ANRE, însă aceşti furnizori vor practica preţul de serviciu universal, mult mai mare decât cel din piaţa concurenţială.

Dar aici ar trebui să arătăm cu degetul către ANRE, o instituţie condusă de o "mână de nababi" ce au salarii exorbitante (Dumitru Chiriţă are 10 mii euro/lună), care ar fi trebuit să informeze din timp populaţia în privinţa liberalizării pieţei energiei electrice (şi nu pe ultima sută de metri) dar şi să nu permită, prin reglementările legislative, aceste derapaje ale companiilor din sector.