Taxa pe zahăr, un mister pentru majoritatea românilor: Doar 29% știu ce plătesc de fapt

Aproape două treimi dintre români (63%) au auzit despre taxa pe zahăr aplicată băuturilor răcoritoare începând din anul 2024, însă doar puţin peste un sfert (29%) dintre ei declară că ştiu ce presupune aceasta, reiese dintr-un studiu publicat, miercuri, de Federaţia Patronală pentru Băuturi Răcoritoare (FPBR) şi Asociaţia Naţională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR).

Conform cercetării realizate de AHA Moments, cei mai mulţi români care au auzit de acciza pe zahăr aplicată doar băuturilor răcoritoare o asociază cu o taxă suplimentară care contribuie la majorarea preţurilor şi foarte puţini o identifică drept o măsură de sănătate publică, potrivit Agerpres.

Ulterior, după ce respondenţilor le-a fost prezentată o descriere a taxei aplicate în România, doar 15% au declarat că susţin această măsură, iar alţi 36% s-au declarat neutri pe această temă.

De asemenea, dintre cei care cunosc măsura, majoritatea (60%) consideră că nivelul taxei este ridicat sau prea ridicat, în timp ce 98% dintre respondenţi au observat creşteri ale preţurilor băuturilor răcoritoare în ultimii doi-trei ani.

În context, peste trei sferturi din totalul celor chestionaţi (76%) susţin că şi-au modificat comportamentul de cumpărare, iar cea mai frecventă reacţie la scumpiri este căutarea promoţiilor şi a ofertelor speciale. Totodată, românii au redus frecvenţa consumului de băuturi răcoritoare (cu şi fără zahăr), precum şi valoarea cheltuită pentru acestea.

Pe de altă parte, 73% dintre români consideră că statul ar trebui să informeze şi să formuleze recomandări, intervenind numai în cazul unor riscuri semnificative şi lăsând consumatorilor libertatea de a decide ce produse aleg. În acelaşi timp, sentimentul cel mai des întâlnit în rândul celor intervievaţi este că fiecare persoană este responsabilă pentru propriile decizii privind sănătatea şi alimentaţia.

Studiul a fost derulat în două etape complementare: etapa calitativă - desfăşurată în iulie 2026 şi care a inclus şase discuţii online, de tip focus grup, cu femei şi bărbaţi, cu vârste cuprinse între 25 şi 55 de ani, consumatori de băuturi non-alcoolice din Bucureşti şi din alte oraşe; etapa cantitativă - desfăşurată în august 2026, printr-un sondaj online la care au participat 1.000 de persoane, cu vârste între 18 şi 65 de ani, din mediul urban şi rural, consumatori şi non-consumatori de băuturi non-alcoolice.