Ani la rând medicii au spus că grăsimile animale sunt nocive. Ce arată noile studii și ce grăsimi merită puse pe masa de Crăciun

Mult timp, până în anii 2010, carnea, brânza și untul, piese centrale pe mesele de Sărbători, erau privite ca alimente problematice pentru sănătate, mai ales pentru sistemul cardiovascular. În ultimii ani, însă, cercetarea medicală a devenit mai nuanțată și specialiștii au demonstrat că nu toate grăsimile de origine animală se comportă la fel în organism.

De altfel, unele studii recente sugerează că anumite grăsimi animale, consumate în contextul potrivit, pot fi asociate chiar cu efecte protectoare pentru afecțiuni comune, cum este demența. Decenii întregi, carnea roșie, untul, ouăle și brânzeturile au fost asociate aproape automat cu ideea de pericol, pe fondul legăturii dintre colesterolul „rău" și bolile cardiovasculare. Așa au ajuns grăsimile de origine animală pe lista cu alimente „de evitat".

Începând cu anul 2014, însă, această abordare a început să fie pusă sub semnul întrebării. Meta-analize mari, studii observaționale pe termen lung și comparații între diferite tipuri de diete au arătat că relația dintre grăsimile animale și sănătate este mai complexă decât se credea inițial. Nu toate grăsimile saturate au același impact metabolic, iar sursa alimentară contează la fel de mult ca procentul de grăsime din dietă.

Un element esențial al acestei schimbări de paradigmă a fost înțelegerea faptului că nu este suficient să reduci grăsimile animale din dietă, ci important este contextul dietetic și ce aduci în schimb. Studiile au arătat constant că înlocuirea grăsimilor saturate cu carbohidrați rafinați sau produse ultraprocesate nu aduce beneficii pentru sănătatea cardiovasculară. În schimb, atunci când o parte din grăsimile solide de origine animală sunt înlocuite cu grăsimi nesaturate din uleiuri vegetale, pește, nuci sau semințe, profilul metabolic se îmbunătățește.

Mai mult, o altă analiză notabilă a concluzionat că efectele grăsimilor saturate variază în funcție de tipul de alimente care le furnizează. De exemplu, grăsimile saturate din lactate fermentate sau din carne neprocesată pot avea un impact diferit față de cele din alimente ultraprocesate.

O amplă cercetare recentă, ale cărei rezultate au fost publicate înainte de Crăciun, în decembrie 2025, arată că unele lactate aduc beneficii neașteptate. Studiul, publicat în revista Neurology, a urmărit timp de 25 de ani aproape 30.000 de persoane și a demonstrat că un consum moderat de lactate integrale, în special brânzeturi grase, a fost asociat cu un risc mai mic de demență, inclusiv de boală Alzheimer.

Rezultatele nu sugerează că putem consuma nelimitat grăsimi animale pentru a preveni demența. De altfel, grăsimile din mezeluri și preparate din carne ultraprocesate nu au niciun beneficiu demonstrat pentru sănătate. Concluzia este, însă, că un consum moderat de brânzeturi grase, în special, poate influența sănătatea pe termen lung prin combinația de grăsimi, proteine, calciu, factori de fermentație și impactul asupra microbiomului.

Niciunul dintre noile studii nu anulează ideea că există riscuri asociate excesului, dar arată că eliminarea totală a unor alimente tradiționale nu este neapărat soluția optimă, mai ales dacă fac parte dintr-o alimentație variată și echilibrată.

Felurile tradiționale de Crăciun, care constau în specialități din carne de porc, majoritatea preparate în casă, și brânzeturi, nu sunt o problemă în sine. Riscurile asupra aparatului digestiv apar pentru că toate mâncărurile grase sunt concentrate într-un interval scurt de timp eventual după o pauză îndelungată, în cazul celor care au ținut postul Crăciunului.

Soluția nu este, așadar, să înlocuim felurile de mâncare specifice sărbătorilor de iarnă cu unele mai „dietetice", ci să mâncăm porții mai mici, mai rar și cu pauze mai lungi între mese, după cum recomandă și medicul cardiolog Anca Tâu.

Grăsimile nesaturate - mononesaturate și polinesaturate - joacă un rol important în reducerea inflamației și menținerea sănătății cardiovasculare. În perioada sărbătorilor, ele pot funcționa ca un contrabalans pentru mesele bogate în grăsimi saturate, fără a compromite gustul sau tradiția.

Uleiul de măsline este una dintre cele mai accesibile și eficiente surse de grăsimi mononesaturate. Folosit în salate, legume coapte sau sosuri simple, el poate însoți preparatele tradiționale fără a adăuga o încărcătură digestivă suplimentară. O salată de varză, sfeclă sau verdețuri asezonată cu ulei de măsline poate fi un sprijin real pentru digestie.

Peștele gras, precum somonul, macroul, sardinele sau heringul, are un aport important de acizi grași omega 3, cu efecte benefice asupra inimii și creierului. Introducerea unei mese cu pește între mesele tradiționale sau imediat după zilele de excese poate ajuta organismul să revină mai ușor la echilibru metabolic. Gătit simplu, la cuptor sau la grătar, peștele oferă sațietate și nutrienți esențiali, fără a încărca suplimentar digestia.

Nucile, migdalele și semințele sunt bogate în grăsimi nesaturate, fibre și antioxidanți. Consumul lor moderat poate contribui la reglarea colesterolului și la o senzație de sațietate mai bună, reducând tentația de a consuma porții mari de alimente grele. Fibrele din semințe, cereale integrale și din salate joacă un rol-cheie în modul în care grăsimile sunt absorbite și metabolizate.

Există, însă, și o categorie de grăsimi asupra căreia există un consens medical clar: grăsimile trans industriale, prezente în produse ultraprocesate, patiserie industrială și unele dulciuri ambalate. Ele cresc nivelul colesterolului „rău", scad colesterolul „bun" și cresc riscul cardiovascular, fără a aduce vreun beneficiu nutrițional.

În România, Guvernul a stabilit, în 2021, limitarea grăsimilor trans, în produsele alimentare destinate consumului uman, la 2g/100 g de grăsime din conținut. Chiar dacă legislația a limitat conținutul lor în produsele alimentare, aceste grăsimi rămân de evitat, mai ales într-o perioadă în care organismul este deja suprasolicitat.