CCR tranșeaza 'razboiul' dintre Senat și ICCJ! Cum arata ordinea de zi a judecatorilor constituționali

Postat la: 15.07.2020 08:15 | Scris de: E-politic

Curtea Constituţională va delibera miercuri asupra conflictului juridic de natură constituţională între Senat şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Părţile implicate în conflict şi-au susţinut miercurea trecută punctele de vedere în faţa plenului Curţii. Tot miercuri, judecătorii CCR discută şi sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis la Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon. Tot pe 15 iulie, Curtea dezbate sesizarea PNL privind Legea care aprobă OUG 37/2020 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de instituţii de credit şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori.

În ceea ce priveşte conflictul juridic între Parlament şi PÎCCJ, reprezentantul Senatului a susţinut că există un astfel de conflict deoarece s-a produs o confuzie între rolul preşedintelui Senatului şi al Biroului permanent, în sensul în care nu şeful Senatului decide asupra sesizărilor formulate de justiţie, ci procedura prevede o aprobare în Biroul permanent al forului legislativ.

De cealaltă parte, reprezentantul PÎCCJ a susţinut că Parlamentul şi-a exercitat abuziv şi discreţionar rolul în raport cu alte instituţii ale statului.

ULTIMA ORĂ Ludovic Orban i-a semnat DEMITEREA, marți seara

Pe 29 mai, preşedintele interimar al Senatului Robert Cazanciuc a sesizat CCR privind un conflict juridic între Parlament şi PÎCCJ, din cauza ingerinţei directe a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Legislativului, în contextul urmăririi penale declanşate împotriva fostului preşedinte al Senatului Călin Popescu Tăriceanu. El este acuzat de abuz în serviciu pentru că nu a supus aprobării plenului vacantarea mandatului de senator al social-democratului Cristian Marciu, declarat incompatibil de ICCJ pentru că în 2010 a fost simultan consilier judeţean şi acţionar al unei firme de construcţii.

Cristian Marciu a fost declarat incompatibil de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în martie 2015, prin decizie definitivă.

Instanţa a stabilit că senatorul a fost în stare de incompatibilitate începând din 2010, când a ocupat funcţia de consilier judeţean şi vicepreşedinte al CJ Giurgiu şi calitatea de acţionar al unei firme de construcţii, SC Profi Crim Construct, fiind înregistrat şi ca PFA.

În martie 2017, Agenţia Naţională de Integritate a cerut Senatului să vacanteze mandatul lui Marciu (PSD) din cauza incompatibilităţii.

Tăriceanu a anunţat, în luna ianuarie a acestui an, că i s-a adus la cunoştinţă că este suspect într-un dosar de abuz în funcţie, în legătură cu mandatul unui senator care se afla în incompatibilitate.

Tot miercuri, judecătorii Curţii Constituţionale au pe ordinea de zi obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, obiecţie formulată de preşedintele Klaus Iohannis.

Legea a fost trimisă spre promulgare de către Parlament pe 19 mai, iar sesizarea la CCR a fost formulată de şeful statului pe data de 5 iunie.

„Considerăm că această lege contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitoare la respectarea principului separaţiei puterilor în stat şi ale art. 1 alin. (5) în componenta sa referitoare la stabilitatea raporturilor juridice, cât şi în cea referitoare la calitatea legii, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituţie, conform cărora «Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a ţării», ale dispoziţiilor constituţionale referitoare la domeniile rezervate legilor organice stabilite de art. 73 alin. (3) lit. t) coroborate cu cele ale art. 31 alin. (5), precum şi celor ale art. 147 alin. (4) referitoare la obligativitatea erga omnes a deciziilor Curţii Constituţionale”, arată Iohannis, în textul obiecţiei.

Florin Cîțu: Ce TUPEU au PSD-iștii! Pentru a-l salva pe Dragnea au trecut legile justiției în câteva zile

O altă obiecţie pe care CCR o are miercuri în discuţie este cea privind Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 37/2020 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de instituţii de credit şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori. Actul normativ a fost adoptat pe 23 aprilie decizional de Camera Deputaţilor, iar pe 27 aprilie a fost sesizat la CCR de către PNL.

Alte două obiecţii care vor fi discutat miercuri de Curte vizează:

„Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.2/2020 pentru prorogarea intrării în vigoare a art.I pct.1 din Legea nr.14/2020 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.9/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, precum şi pentru modificarea art.58 alin.(1) din Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, obiecţie formulată de Guvernul României 3.

Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind acordarea de măşti pentru protecţia cetăţenilor români de virusul COVID-19, obiecţie formulată de Guvernul României”, mai arată ordinea de zi a şedinţei Curţii de miercuri.